În perspectiva discuțiilor privind construcția bugetului de stat pentru 2026, mediul de afaceri din România reiterează apelul ferm adresat decidenților de a elimina impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), se arată într-un comunicat semnat de 14 organizații patronale.

„Într-un context macroeconomic și bugetar complicat și un climat geopolitic tensionat, IMCA reprezintă una dintre principalele bariere în calea investițiilor, contrar obiectivului declarat al României de a atrage capital pentru dezvoltare economică. Într-o perioadă în care mediul privat trece prin restructurări și disponibilizări, menținerea IMCA adaugă presiune suplimentară pe companiile care încearcă să-și susțină activitatea și să păstreze locurile de muncă”, se arată în comunicat.

„La nivel de politică fiscală, impozitarea bazată pe cifra de afaceri indiferent de existența profitului contravine principiilor economice de bază, nefiind utilizată în niciuna dintre țările dezvoltate din Uniunea Europeană. Măsura ignoră realitățile sectoriale și ciclicitatea economică, reducând apetitul pentru investiții majore, pe termen lung, mai ales în proiecte de tip greenfield. România are nevoie de investiții cu valoare adăugată mare, locuri de muncă și transfer de know-how, nu de descurajarea capitalului productiv”, menționează documentul citat.

Potrivit comunicatului, atractivitatea României pentru investitori este deja în scădere, în timp ce alte țări din regiune, precum Polonia, Cehia sau Bulgaria, sunt alese ca destinație de investiții în detrimentul României. Prin comparție cu nivelul fiscalității din aceste țări, deși pe alocuri s-ar putea considera că România are o impozitare inferioară (dată fiind cota de impozit pe profit de 16%), luând în considerare IMCA, companiile acuză o rată efectivă de impozitare a profitului superioară, care poate ajunge chiar și la 90% în unele situații. Mai mult, investitorii noi nu vor fi dispuși să vină în România pentru a plăti impozit chiar și în anii în care înregistrează pierdere. În condițiile în care România trebuie să se integreze în lanțurile valorice europene și să contribuie la efortul comun de creștere a competitivității economice și a capacității de apărare, menținerea IMCA înseamnă, de fapt, ratarea unei oportunități strategice.

Reprezentanții organizațiilor patronale semnalează că impozitul minim pe cifra de afaceri afectează în mod disproporționat companiile cu marje reduse de profit, descurajează investițiile și subminează competitivitatea economiei românești față de toate țările din regiune. Fiind aplicat cumulativ pe întreg lanțul de productie și distribuție, acest tip de impozit generează distorsiuni de piață și alimentează inflația. Pe termen mediu, în contextul încetinirii economice, menținerea IMCA riscă să elimine multe firme din piață, reducând baza de impozitare și afectând colectarea veniturilor bugetare, prin efecte negative asupra investițiilor, productivitătii și dezvoltării afacerilor din Romania. Pentru mediul de afaceri este îngrijorătoare perspectiva ca eventualele scăderi de venituri să fie, pe viitor, acompaniate de creșterea poverii fiscale tot asupra sectorului privat și a consumatorilor.

Rezultatele unui sondaj fulger realizat în comunitățile de afaceri arată impactul concret al IMCA.

Concluziile sondajului:

• Din 80 companii care au răspuns, 55 au declarat că sunt direct afectate, cu impact în multiple sectoare economice.
• 64% dintre companii au amânat, redus sau reconsiderat planurile de investiții odată cu introducerea IMCA.
• Aproximativ 60% au semnalat un impact major asupra operațiunilor prin efecte asupra sumelor disponibile pentru investiții, prețurilor, lanțurilor de aprovizionare, politicilor de personal și restructurărilor.

Prelungirea aplicării unei măsuri introduse inițial cu caracter temporar, în absența unor reforme structurale reale pentru combaterea marii evaziuni fiscale, digitalizare, îmbunătățirea conformării voluntare, sau restructurarea și eficientizarea cheltuielilor publice, este profund nedreaptă pentru mediul economic.

"Prin urmare, adresăm din nou factorilor de decizie solicitarea de a elimina această taxă discriminatorie și de a construi bugetul de stat pentru 2026 pe baza unui cadru fiscal coerent, predictibil și bine fundamentat, evitând soluțiile ad-hoc sau insuficient testate care generează instabilitate. O arhitectură fiscală solidă, aliniată principiilor economice și practicilor europene, care să încurajeze investițiile și competitivitatea, este în beneficiul întregii economii și creează un climat de încredere pentru investiții pe termen lung în România", conchide comunicatul organizațiilor patronale.

Organizațiile semnatare:

AHK – Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană

AMCHAM – Camera de Comerț Amercană în România

AOAR – Asociația Oamenilor de Afaceri din România

BRCC – Camera de Comerț Britanico-Românâ

BEROCC – Camera de Comerț Belgio-Luxemburgheză-Româno-Moldovenească

CONCORDIA – Confederația Patronală Concordia

CCIBRP – Camera de Comerț și Industrie Bilaterală ROMÂNIA-PORTUGALIA

CCIFER – Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România

CCIpR – Camera de Comerț Italiană în România

CCE-R – Camera de Comerț Elveția – România

FIC – Consiliul Investitorilor Străini

HRCC – Camera Bilaterală de Comerț Grecia – România

NRCC – Camera de Comerț Olandeză în România

RBL – Fundația Romanian Business Leaders