Revista Piata / Nr.42 / aprilie 2008 /

Cele doua parti au viziuni diferite asupra Codului de bune practici comerciale

Revista Piata / Nr.42 / aprilie 2008 /

Cele doua parti au viziuni diferite asupra Codului de bune practicicomerciale

Intalnirea dintre reprezentantii producatorilor nationali de alimente si cei ai lanturilor comerciale internationale, mediata de ministrul agriculturii Dacian Ciolos, s-a finalizat cu ideea acceptata de ambele parti de a se elabora un Cod de bune practici comerciale. Acesta ar avea rolul unui "regulament" in baza caruia sa se deruleze "meciurile" dintre marii retailerisi furnizorilor locali.

Reuniunea la varf a reprezentantilor celor doua tabere a concis cu instituirea unui armistitiu tacit. In asteptarea finalizarii negocierilor pentru Codul de bune practici, cele doua parti isi fac propriile calcule despre continutul acestuia.

Reprezentantii producatorilor nationali au afirmat ca doresc ca acest cod sa contina "un contract - cadru in care sa existe puncte negociate care sa nu fie inrobitoare pentru producatori". Principalele cereri formulate de producatori in cadrul reuniunii de la Ministerul Agriculturii se refera la "definirea si transparentizarea modului de formare a pretului la raft, cu mentionarea explicita a taxe lor percepute de lanturile comerciale".

Pe de alta parte, Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania a declarat ca este de acord cu elaborarea unui Cod de bune practici comerciale "cu conditia ca acesta sa nu ingradeasca libertatea de negociere dintre retaileri si producatorii si procesatorii din industria alimentara". Asociatia - care reuneste retaileri de prima marime ca Selgros, Carrefour, Billa, Cora, Mega Image, Profi, La Fourmi ? a accentuat ideea ca "un cod de bune practici nu are valoarea unei legi".

L-am intrebat pe seful unui lant comercial international activ pe piata romaneasca daca ar accepta ca viitorul cod sa contina referiri la numarul, tipul si valoarea maxima a taxelor pe care un retailer le poate practica in relatia cu un furnizor. Raspunsul a fost categoric: "Asa ceva e un non-sens. Un astfel de cod ipotetic s-ar substitui liberei negocieri intre retailer si furnizor. Nu cred ca cineva poate imagina un astfel de cod de bune practici". Acesta a adaugat ca serviciile oferite de retaileri sunt personalizate si, deci, unice, nu pot face obiectul unei standardizari, astfel ca nu pot fi introduse intr-un contract ? cadru.

La scut timp dupa intalnirea de la Ministerul Agriculturii, Consiliul Concurentei a anuntat ca a declansat o investigatie sectoriala in domeniul comercializarii produselor alimentare.

Potrivit unui comunicat al Consiliului, scopul acestui demers este de a analiza modul in care functioneaza mecanismele pietei din punct de vedere concurential si de a stabili in ce masura relatiile dintre actorii prezenti pe piata comercializarii produselor alimentare ? producatori, procesatori si retaileri ? pot conduce la restrictionari ale concurentei. Consiliul precizeaza ca "va fi analizat, totodata, impactul diferitelor tipuri de taxe si clauze existente in contractele dintre producatori si comercianti, precum taxele de raft sau clauza clientului cel mai favorizat".

Investigatia Consiliului Concurentei se refera, in special, la urmatoarele produse alimentare: lactate, oua, carne de porc, carne de pasare, ulei, paine, mezeluri si vin. De remarcat, deci, ca investigatia nu se refera explicit si la zahar, racoritoare, bere, apa minerala, dulciuri si cafea.

Codul de bune practici comerciale

In viziunea producatorilor

• contine un contract ? cadru in care exista puncte negociate care sa nu fie inrobitoare pentru producatori;
• defineste si face transparent modul de formare a pretului la raft;
• mentioneaza explicit taxele percepute de retaileri.

In viziunea retailerilor

• nu ingradeste libertatea de negociere dintre retaileri si furnizori;
• nu are valoarea unei legi;
• nu contine referiri la tipul, numarul si valoarea taxelor practicate de retaileri.