In ultimii 20 de ani, rand pe rand, principalele grupe de produse alimentare, indeosebi carnea de toate tipurile, au fost subiectele unor studii ale OMS care relevau riscurile majore ale consumului acestor alimente asupra sanatații oamenilor. Cu excepția, notabila, a bolii vacii nebune, alertele OMS nu s-au concretizat in efecte grave asupra sanatații populației europene, dar au provocat panica pe termen scurt in randul consumatorilor și pagube financiare pentru procesatori. Efectele negative asupra populației au fost fie nesemnificative, fie imposibil de pus in legatura cu consumul alimentelor „proscrise”.

Un nou scandal in industria alimentara pe plan international. De aceasta data, in vizor sunt carnea rosie si carnea procesata. Initiatorul impresioneaza prin rolul sau in societatea civila - Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), iar prin statutul pe care il are ofera o importanta sporita mesajului transmis catre consumatori. Periodicitatea cu care aceste scandaluri sunt lansate pentru diverse categorii de produse alimentare a influentat temporar vanzarile pentru acele categorii si a directionat consumatorul catre produse de substitut sau direct catre alte tipuri de alimente. Un scurt istoric al acestor scandaluri, crize, epidemii si o evaluare a impactului asupra sanatatii populatiei arata ca efectul informatiilor alarmiste a fost mare in decizia de cumparare, in timp ce impactul negativ asupra sanatatii populatiei a fost nesemnificativ, cel putin la nivelul Uniunii Europene. In urma unei analize a rapoartelor emise pentru fiecare pandemie in parte – pesta porcina africana, salmonela, gripa aviara, boala vacii nebune, pestele oceanic infestat cu metale grele sau legume cu continut mare de fosfati si azotati, tentatia a fost de a pune in balanta costurile acestor alarme si numarul de victime generat la nivel european de aceste epidemii si pandemii. Nu am facut-o din respect pentru cei decedati si pentru ca nu poate fi comparata viata oamenilor cu nicio suma de bani. Dar exista un dezechilibru major intre panica si pagubele generate de astfel de alarme la nivel european si efectul pandemiilor in ceea ce priveste sanatatea populatiei europene.

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a declansat la sfarsitul lunii octombrie un nou scandal in industria alimentara internationala, prin pu­blicarea unui raport realizat de World Cancer Research Fund (WCRF) - Agentia Internationala pentru Cercetarea Cancerului din cadrul OMS. Potrivit raportului, con­sumul de carne rosie si carne procesata mareste riscul aparitiei cancerului la 17% din cazurile de cancer depistate, ceea ce determina OMS sa includa carnea procesata, precum salamul, carnatii, micii, carnea tocata, costita sau sunca in categoria „cancerigena pentru oameni”, cea mai ridicata treapta de avertizare dintre cele cinci posibile, alaturi de alcool si tigari!!!

Cercetarile specialistilor WCRF indica o legatura puternica intre consumul ridicat al carnii procesate si cancerul de colon. Potrivit acestora, exista deja dovezi solide ca produsele din carne procesata, consumate chiar si in cantitati mici, ar creste riscul de cancer la colon. In urma cercetarilor din laborator, expertii au constat ca insuși pigmentul care da culoare carnii rosii, hematina, ar afecta mucoasa intestinului uman. Un alt factor de risc in aparitia cancerului il constituie metodele de conservare prin afumare, uscare sau saramura, sau prin adaugarea de conservanti. 

Reactii negative din toate directiile

Producatorii si procesatorii de carne au lansat un atac fara precedent asupra Organizatiei Mondiale a Sanatatii, dupa ce aceasta instituție a anuntat riscurile asociate cu consumul de carne rosie si carne procesata.

„Ne manifestam indignarea fata de usurinta cu care aceste studii sunt aruncate pe piata, fara niciun discernamant si fara nicio rigoare stiintifica. Acest gen de studii care ge­neralizeaza existenta unui risc intr-un mod lipsit de fundament real nu face decat sa anuleze efectele benefice ale unui TVA de 9% la alimente pe care procesatorii romani, dar si populatia, l-au asteptat atatia ani”, a declarat presedintele Asociatiei Romane a Carnii (ARC), Radu Timis.

Concluziile formulate de OMS „sfideaza atat bunul simt, cat si zecile de studii care nu arata nicio corelatie intre carne si cancer si alte studii ce arata multele beneficii ale unor diete echilibrate si care includ carne”, afirma, intr-un comunicat de presa, North American Meat Institute (NAMI) din Washington, o institutie care reprezinta interesele si face lobby pentru producatori de carne americani, precum Tyson Food Inc. si JBS USA.

„Daca ne-am lua dupa toate rapoartele OMS si am elimina toate produsele cu risc de cancer, cred ca ne-am indrepta spre o pestera. Daca ar fi sa evitam tot ce are legatura cu cancerul, ar trebui sa nu mai iesim din case, sa nu mai locuim in Sydney; oamenilor nu prea le-ar ramane multe lucruri in viata”, a spus Barnaby Joyce, ministrul australian al Agriculturii.

Ce ne spune istoria scandalurilor de orice natura din industria alimentara

Avertismentele lansate de-a lungul ultimului deceniu au creat foarte multa panica pe continentele european si nord - american, in timp ce in alte zone ale globului accesul limitat la informatie a determinat in multe tari neglijarea avertismentelor si implicit a masurilor de protectie si preventie. Comparand si cumuland efectele epidemiilor ce au legatura cu industria alimentara si  pentru care OMS a lansat alarme in perioada 2004-2014, rezultatul este concludent: 13.457 persoane infestate, din care au rezultat 1239 decese. Din totalul deceselor, in Europa au fost inregistrate 134 de decese cauzate de pandemii alimentare in ultimii 10 ani, iar in America de Nord 127, din care 52 % in Mexic. Ce nu este concludent in raportarile OMS are legatura cu cauza exacta a deceselor. Nu se precizeaza cate persoane au decedat ca urmare a unui contact fizic cu animalele, cate dintre aceste decese au fost inregistrate ca urmare a consumului de carne infestata cu virusul sau cate persoane au decedat ca urmare a transmiterii virusului de la om la om.

Din perspectiva financiara, studiile realizate de OECD corelate cu datele detinute de Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) despre impactul gripei aviare, al pestei porcine si a bolii vacii nebune asupra crescatorilor de animale, arata ca cele mai importante pierderi financiare au fost insumate de companiile americane, companii din America de Sud(din care 35% reprezinta pierderi inregistrate tot de companii din SUA, si 14% companii europene), iar pe locul al treilea se pozitioneaza companiile din Uniunea Europeana. Datele detinute de OECD, corelate cu datele publicate de Comisia pentru Agricultura a Uniunii Europene, arata ca in ultimii 10 ani pierderile insumate de crescatorii de animale din Europa si de industria de procesare ca urmare a epidemiilor in randul animalelor de consum pot fi evaluate intre 42–47 miliarde de euro.

O persoana apropiata mecanismelor prin care OMS lanseaza avertizarile sustine ca pentru fiecare avertisment organizatia ia in calcul cel mai negru scenariu, respectiv varianta in care epidemia s-ar putea extinde cu repeziciune pe toate continentele, in toate aglomerarile urbane. Totusi, datele Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC) arata ca in fiecare an in care OMS lanseaza o alerta pentru un anumit tip de produs, schimburile comerciale cu acea categorie de produse inregistreaza scaderi intre 2,3–3,7%. La nivel global, o astfel de scadere reprezinta acte de comert ce nu se mai realizeaza cu valori  cuprinse intre 12 pana la 15 miliarde de dolari.

Alertele OMS cu cel mai mare impact comercial in ultimii 10 ani

Cele 6 alerte au redus schimburile comerciale cu carne de pui cu peste 3% in fiecare dintre anii in care au fost declansate. La nivel european, pierderile insumate de producatorii de carne de pasare, fara a lua in calcul pierderile procesatorilor care utilizeaza aceasta carne pe post de materie prima, insumeaza aproximativ 11,1 miliarde euro, conform rapoartelor intocmite de Comisia pentru Agricultura a Uniunii Europene. Numarul persoanelor care au prezentat semnalmente de gripa aviara in Europa in ultimul deceniu a fost de 84, numarul infectiilor certe a fost de 17, numarul deceselor fiind de 4 persoane. Toate cele patru persoane provin din Turcia si erau angajate intr-o ferma avicola. Nicio persoana din cele 17 nu a fost infestata ca urmare a consumului de carne de pasare.

Impactul comercial al acestor alarme poate fi cuantificat prin scaderea actelor de comert cu peste 3,2% pentru carnea de porc pe o durata de 6 luni de la declansarea alarmei. La nivelul UE, pierderile inregistrate de producatorii si procesatorii de carne de porc (in acest caz rapoartele Comisiei pentru Agri­cultura includ si procesatorii) sunt de peste 8,6 miliarde euro.

Se presupune, dar nu este dovedit, ca boala poate fi transmisa de oameni care consuma creier sau maduva spinarii a carcaselor infectate. La om boala este cunoscuta ca noua varianta a bolii Creutzfeldt-Jakob si in 2008 ea a infestat 163 de oameni in Marea Britanie, fiind inregistrate 119 decese. O ancheta britanica a ESB a ajuns la concluzia ca epidemia a fost cauzata de bovine, care sunt in mod normal erbivore, fiind alimentate cu resturile altor vite, sub forma de carne si oase (CSO), ceea ce a provocat raspandirea agentului infectios. Originea bolii in sine ramane necunoscuta.

Pagubele provocate de aceasta pandemie au fost printre cele mai mari inregistrate pe continentul european, fiind evaluate la aproximativ 19,7 miliarde de euro, din care 16,3 miliarde de euro repre­zinta pagubele inregistrate in ­Marea Britanie.

Schimburile comerciale cu peste oceanic au inregistrat in 2009 cea mai mica valoare incepand din anul 2000, in scadere cu 2,3% fata de anul anterior. La nivelul Uniunii Europene, pierderile au fost evaluate la peste 3,4 miliarde euro, pierderi inregistrate preponderent de tarile nordice, Letonia, Estonia, Olanda si Marea Britanie.

Ce spun specialistii despre alarma OMS privind carnea rosie si preparatele din carne

„Despre efectele negative ale hematinei asupra mucoasei colonului se stie inca din anii `80, cand cercetatorii de la Universitatea din Pensylvania au analizat impactul schimbarilor regimului alimentar asupra metabolismului corpului uman. Aceste efecte nu au fost insa considerate periculoase pana acum, echivaland ca intensitate cu efectele respiratiei intr-un mediu afectat de gaze de esapament. Mai exact, un consumator care are in meniul zilnic 150 grame de carne rosie in diverse forme este la fel de expus ca un politist care dirijeaza circulatia intr-o intersectie de provincie 4 ore pe zi. Organismul este afectat, dar printr-o dieta controlata aceste efecte pot fi minimale” , afirma sub protectia anonimatului un profesor de biologie moleculara din cadrul Universitatiii de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti.
Si  cercetatorii din cadrul Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti se arata surprinsi de decizia OMS de a include carnea rosie in categoria "cancerigena pentru oameni", alaturi de tutun si alcool. Ei sustin ca orice aliment prezent in exces in dieta umana poate provoca leziuni organismului, dar ca o alimentatie echilibrata exclude alimentele ce provin din plante sau animale din categoriile cu grad de risc ridicat.
In 2011, tot World Cancer Research Fund a ajuns la concluzia ca exista dovezi puternice potrivit carora atat carnea rosie, cat si carnea procesata duc la o crestere a riscului de cancer colorectal, sfatuindu-i pe oameni sa nu manance mai mult de 500 de grame pe saptamana de carne de vita, porc sau oaie. Rezultatele furnizate atunci de un panel de 22 de persoane, constand in savanti din 10 tari, au atras deja criticile reprezentantilor industriei carnii care neaga de multi ani validitatea acestor studii, finantand in schimb alte studii care reliefeaza beneficiile consumului de carne.

Cine sunt cei afectati - productia de carne rosie creste de 7 ani pe plan mondial

Productia mondiala de carne a depasit pragul de 260 milioane de tone in 2014, ceea ce inseamna o crestere de 1,7% fata de 2013, conform raportului Departamentului pentru Agricultura al SUA. Din aceasta cantitate, aproximativ doua treimi, respectiv 163,2 milioane de tone reprezinta productia de carne rosie. Productia de carne de porc a crescut fata de 2013 de la 105,6 milioane de tone la 107,5 milioane de tone. Pentru anul acesta analistii estimau un avans de 1,3%, pana la 108,9 milioane de tone, potrivit raportului USDA. Odata cu cresterea productiei s-a dezvoltat si comertul international. Numai in ultimii cinci ani schimburile comerciale pe acest sector au crescut cu 25%, pe fondul tendintei de majorare a veniturilor in zona Asiei.
In ceea ce priveste productia de carne de vita, daca in 2013 productia mondiala era de 58,5 milioane de tone, un an mai tarziu a ajuns la 58,7 milioane de tone. Aceasta evolutie a fost sustinuta de cresterea semnificativa a importurilor in tari precum China.

Cine sunt marii producatori

Statele Unite au fost in 2014 cel mai mare exportator de carne de porc, cu livrari in crestere usoara fata de 2013. In China, cel de-al doilea producator la nivel mondial, productia s-a marit semnificativ in ultimii ani, atingand in 2014 un nivel record de 54,7 milioane de tone, pe fondul scaderii preturilor input-urilor si a maririi semnificative a cererii.
Productia in Uniunea Europeana a ramas constanta, conform estimarilor USDA, la un nivel de 22,5 milioane de tone. Consumul urmeaza aceeasi linie cu productia, in conditiile in care se remarca o schimbare a obiceiurilor de consum dinspre consumul de carne de porc catre carnea de pui, cu un pret mai mic. Productia de carne de porc in Rusia a crescut semnificativ pana la 2,3 milioane de tone, pe fondul unui puternic sprijin guvernamental. Programul de sprijin al sectorului porcinelor presupune acordarea de subventii pentru fermele de crestere si industria de procesare a carnii de porc.
Comparativ cu alte sectoare, schimburile mondiale de carne de vita sunt printre cele mai putin dinamice. Cu o productie de peste 11.7 milioane de tone in 2014, productie in scadere incepand cu 2008, SUA ramane cel mai mare producator mondial de carne de vita. Pe locurile urmatoare se afla Brazilia si Canada, cu productii de 9,2, respectiv 8,9 milioane de tone. UE 27 este al patrulea producator mondial cu o productie anuala de 7,8 milioane de tone. Productia europeana de carne de vita continua sa scada, pe de o parte din cauza cresterii costurilor de productie, si pe de alta parte urmare a reducerii ajutoarelor publice. India, in schimb, a continuat sa creasca, productia majorandu-se de la 2,5 milioane de tone  in 2008 la 4,2 milioane de tone in 2014.
Noua tari realizeaza 85 % din fluxurile comerciale de carne la nivel mondial: Argentina, Australia, Brazilia, Canada, SUA, India, Noua Zeelanda, UE si Uruguay. Brazilia a fost in perioada 2002 – 2010 cel mai mare exportator mondial de carne de vita, surclasand Australia, UE 27, Argentina si SUA. Dupa aceasta perioada, Brazilia a inceput sa piarda teren, din spate venind puternic Australia si mai ales India, care s-au pozitionat ca jucatori importanti pe aceasta piata.