Revista Piata / nr.46 / august 2008

In urmatoarele luni, businessul cu fructe ar putea creste cu 50%, pe fondul materiei prime romanesti scumpe si de slaba calitate, care orienteaza jucatorii spre importuri

Revista Piata / nr.46 / august 2008

In urmatoarele luni, businessul cu fructe ar putea creste cu 50%, pe fondul materiei prime romanesti scumpe si de slaba calitate, careorienteaza jucatorii spre importuri

Desi consumam mai rar si mai putine fructe decat media UE, scumpirea lor duce inflatia din Romania la cele mai mari cote. Vestea buna este ca, pentru comercianti, businessul cu fructe va creste in 2008 cu circa 40 la suta, spun jucatorii din industrie. Businessul cu fructe proaspete va creste in volum in acest an, dar se vasi scumpi in acelasi timp. Motivele?

Forta de munca este tot mai dificil de gasit si e din ce in ce mai scumpa, materia prima este putina (si prin urmare scumpa) si de slaba calitate, putini fiind producatorii care isi permit tratarea corespunzatoare a livezilor. Pretul fructelor proaspete este foarte volatil, variind de la un sezon la altul (uneori chiar de la o saptamana la alta) ori de la un produs la altul, in functie de aria climatica si de alti numerosi factori.

Dezavantajul acestei volatilitati este ca induce lipsa unui reper in ceea ce priveste "pretul corect" al fructelor. Cei care isi aprovizioneaza magazinul cu fructe, nu pot sti daca pretul platit nu este cumva unul prea ridicat.

Angrosistii recunosc ca businessul cu fructe se schimba cu o viteza foarte mare. "Cand am inceput, toataactivitatea noastra se baza pe importuri.

Aveam de satisfacut cereri mari de produse si nu eram nevoiti sa investim foarte mult in depozitare. Practic, ceea ce importam, vindeam in cel mult 7 zile, cu profituri foarte bune.

De cativa ani insa, situatia s-a schimbat dramatic. Preturile de import ale fructelor au luat-o razna, iar reprezentanti ai producatorilor straini vin aici si fac achizitii la preturi modice. Exista cazuri in judetul Satu Mare, in care firmele vin cu camionul acasa la producator si ii cumpara direct din livada productia, avand si oameni care sa i-o culeaga. Desigur, pretul e foarte mic, dar romanul e sarac si accepta. In statele membre UE, lucrurile stau cu totul altfel. Exista pietele de gros, la care producatorul local isi aduce marfa. Un aparat i-o sorteaza, i-o triaza, i-o trimite pe benzi transportoare pe categorii, iar in final, un computer ii calculeaza banii pe care ii are de primitsi care i se vireaza direct in cont.Nu stiu cand se va ajunge si la noi laasemenea performante", ne-a declaratStefan Pop, unul din angrosistii defructe din Satu Mare.

Aurel Tanase, presedintele patronatului din Industria de Legume si Fructe Romconserv, admite si el ca sectorul fructelor a ramas in urma altor sectoare. "Asta fiindca programul de modernizare a inceput cu un an mai tarziu", a spus Tanase. Principalele probleme ale industriei sunt, potrivit presedintelui Romconserv, importul de ambalaje, costul ridicat de stocare a produselor, concurenta neloiala si accesul limitat la materie prima de buna calitate. El a declarat de asemenea ca exporturile de fructe si legume sunt foarte scazute in Romania, acestea limitandu-se la cateva camioanein comunitatile de romani din spatiulUE, fata de Bulgaria care exportaaproximativ 70% din ceea ce produce.Potrivit datelor oficiale, doar 10-20%din consum este asigurat de recoltadin Romania, ceea ce inseamna ca suntemdependenti de pietele externe.

Dupa seceta care a lovit Romania anul trecut, producatorii autohtoni spera ca 2008 sa le aduca boomul in afaceri, mult visat. "Anul trecut piata de legume-fructe s-a mentinut in jurul cifrei de 700 milioane, similar cu 2006, iar anul acesta sper sa se duca spre un miliard de euro din care 40% productia interna", declara Aurel Tanase, directorul general al Asociatia Interprofesionale de Legume-Fructe.

O piata pe care jucatorii etaleaza si nemultumiri. Una vizeaza chiar calitatea produselor de import. Cristian Rusu, patronul Leoser, spune ca din import vine foarte multa marfa ieftina, dar si de slaba calitate. "Ne asteptam la o abundenta de produse de import si o lipsa a produselor romanesti de pe piata, iar din cauza acestei concurente mari producatorii mai mici de la noi nu mai sunt in stare sa faca fata", sustine Rusu.

Produsele vin in principal din Grecia, Olanda sau Spania, tari care nu mizeaza atat pe clima, cat pe tehnologie.

"Nu au pierderi, au randamente de peste 90%", spune Rusu. Iar fermierii de la noi care au succes au invatat de la straini. Horia Culcescu, patronul Leader International, unul dintre cei mai mari jucatori din piata, ne-a spus ca in businessul sau este asistat periodic de specialisti din Olanda. Cei care nu-si permit sa produca pe baza tehnologiei avansate isi pun speranta in sprijinul de la stat. Potrivit lui Cristian Rusu exista un proiect de subventie, dar care inca nu a fost promulgat. Ca si in cazul celorlalte sectoare, problema preturi lor mari la produsele autohtone o constituie taxele impuse de marile magazine.

"Daca in urma cu cativa ani am pornit de la un discount de 8-10% si am zis ca o sa crestem impreuna, la ora actuala pretentiile lor sunt undeva la 35%, ceea ce este foarte dificil de integrat in business", spune reprezentantul unui producator care a preferat anonimatul. Strategia practicata de marile lanturi de magazine este in principiu aceeasi. "In fiecare an urca cererea pe motivul ca au tot felul de taxe, ca au buget de marketing trimestrial. Pretentiile lor sunt foarte mari", adauga el.

Productia de fructe autohtone este intr-o scadere continua. in plus, temperaturile scazute din martie auinjumatatit productia de fructe timpurii,iar pe mesele romanilor auajuns doar 10%-15% din potentialulde productie de visine, cirese, caisesi prune timpurii. "La ora actuala,Romania mai asigura din productiaproprie circa 15% din necesarul defructe. Marul si prunul merg destul debine, dar in rest imbatranirea livezilor, retrocedarile care au facut ca multeunitati sa fie parasite, si-au pus amprenta.

3 sfaturi pentru angrosistii de fructe

1. Sa isi segmenteze marfa pentru a se putea adapta cerintelor tot mai rafinate venite din partea clientilor. Este recomandabil ca angrosistii sa transforme unitatile de achizitie din vagon, container pana la nivelul paletilor sau chiar kilogramelor, inanumite cazuri.
2. Investitii in antrepozitare, astfel incat gestiunea stocurilor sa fie optimizata,tinand cont de noile norme europene(trasabilitate, igiena si intretinere in buneconditii a fructelor).
3. Crearea de marci proprii prin procese de preambalare sau chiar transformarea fructelor in vederea adaptarii la solicitarile clientilor.

Sectorul este intr-un declin puternic si doar o strategie de plantare a aproximativ 1.000 de hectare de pomi pe an ar mai salva situatia", a mai spus Aurel Tanase. Printre cele mai afectate fructe sunt ciresele, a caror productie a scazut de la 5.000-6.000 de tone inainte de 1989 la sub 1.000 de tone in prezent. "De aceea pretul cireselor nu a scazut sub 4-5 lei pe kilogram. S-au dus si afinele, zmeurasi murele de altadata, exporturile pecare le realizam fiind din productiesilvica", a precizat Aurel Tanase.

Mai mult, costurile cu productia de fructe sunt si ele ridicate. Un hectar de pomi fructiferi costa intre 20.000-35.000 de euro, in cazul unei livezi intensiva cu irigatii prin picurare. La aceste costuri se mai adauga inca 10.000 de euro pentru plasa antigrindina si antipasari. Materia prima insasi este foarte scumpasi din ce in ce mai proasta calitativ.

"Productia de material saditor a scazut foarte mult atat cantitativ, cat si calitativ. Statiunile au pus la dispozitie spre plantare material sub forma de varga care necesita trei ani de asteptare pana la a da roade. In aceste conditii, producatorii au preferat sa importe din Olanda, Grecia. Culmea este ca au adus de acolo material saditor cu coroana formata la preturi mai mici decat vand statiunile o varga."

Tanase considera ca o alta "buba" a sectorului este lipsa unei autoritati care sa vegheze la calitatea produselor puse pe piata: "Lipsa unei autoritati care sa verifice trasabilitatea fructelorsi legumelor afecteaza in mod negativsectorul. Micii producatori fac tot felulde tratamente care pot avea efectenegative in mod haotic. Daca la exportproducatorii trebuie sa prezinte un buletinde analiza, pe piata interna nimeninu intreaba nimic", mai explica Tanase.

Merele produse in tara ne ajung 7 luni

Romania produce anual aproximativ 100.000 de tone de mere, cantitate care reuseste sa acopere consumul pe 7 luni, motiv pentru care in perioada aprilie - septembrie producatorii locali dispar din piete si dinmagazine, apelandu-se la importuri.

Oficialii de la Comisia Nationala de Prognoza, spun insa ca scumpirea fructelor proaspete a fost generata atat de factori sezonieri, cat si de perceptia agricultorilor privind preturile. "Cresterea preturilor la fructe proaspete este una sezoniera, chiar daca este mai mare anul acesta. Majorarea este specifica lunii iunie, cand apare prima productie de fructe de vara. Exista si o anumita influenta din perceptia producatorilor asupra cresterii preturilor", a afirmat Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza.

Pentru a incuraja o posibila coborare a preturilor, Ministerul Agriculturii ar putea acorda in acest an producatorilor de legume si fructe subventii de 62,6 milioane de lei (peste 17 milioane euro), cu 20% peste valoarea din 2007, iar destinatiile fondurilor vor fi extinse cu achizitia de ambalaje si depozitarea produse lor. Suma totala aferenta subventiilorin 2008 este de 62,6 milioane de lei,potrivit unui proiect de hotarare deGuvern.

Potrivit reprezentantilor MADR, gru purile de producatori din sectorul legume si fructe care primesc recunoasterea preliminara potrivit normelor europene, vor primi un sprijin pentru investitii de 40.000 de lei din bugetul de stat, inca din acest an. De asemenea, grupul va primi finantare europeana proportional cu valoarea productiei comercializate.

Astfel, un grup recunoscut preliminar poate primi 10% din valoarea vanzarilor, daca a comercializat produse in valoare mai mica de un milion de euro, si 5% daca a vandut peste un milion de euro. Bugetul comunitar alocat pentru sectorul fructelor si legumelor se ridica la 1,5 miliarde de euro pe an si va fi mentinutsi dupa reforma sectorului. Principiulgeneral al reformei este plata ajutoarelorpe o baza forfetara, in functie denumarul de hectare de pamant cultivatesi nu in functie de volumele deproductie. Mai mult, Comisia vrea saintareasca organizatiile de producatoriin fata marilor grupuri de distributie,pentru a-si negocia preturi mai bune,urmareste introducerea unor mecanismepentru gestionarea crizelor siincurajeaza consumul de fructe si legumeprin campanii publicitare.

Mai mult, Comisia Europeana (CE) intentioneaza sa distribuie fructe elevilorincepand din anul scolar 2009,avand alocate pentru acest proiect 90de milioane de euro pe an. Suma va ficompletata cu finantari de la bugetelenationale ale statelor membre careopteaza pentru introducerea programuluirespectiv. Programele vor putea ficofinantate, fie in proportie de 50/50, fiein proportie de 75/25, in asa-numitele"regiuni de convergenta", unde raportulPIB/cap de locuitor este mai redus.