Valoarea produsului nu înseamnă doar preț. Valoarea funcțională, valoarea emoțională, valoarea de statut pe care o oferă un produs se îmbină și oferă prețul corect pe care consumatorul este dispus sau nu să îl plătească. Reducerile și promoțiile rămân în continuare importante, iar magazinele fizice, în special supermarketurile, au acest avantaj tocmai datorită promoțiilor.
Ca stare de spirit, avem parte de un pesimism moderat dar și de o stare de reziliență. Consumatorii își adaptează comportamentul, își adaptează cheltuielile, dar nu renunță la micile răsfățuri care îi ajută să supraviețuiască.

Există niște comportamente care s-au consolidat în 2025 și ne ajută să facem niște predicții pentru anul 2026. O primă tendință ne arată un consumator prudent, care nu mai acordă cu ușurință încrederea unor branduri sau unor produse noi, fără să testeze înainte, fie prin sampling, fie prin gramaje mici, prin oferte limitate.

Pentru cafea boabe, de exemplu, consumatorul vrea să testeze mai întâi pachete de 100-200 grame, înainte de a achiziționa un pachet de 500 de grame. Similar se întâmplă în categoria beauty, unde consumatorii apelează la produsele travel size cu gramaje mici nu pentru că pleacă undeva, ci pentru că este o oportunitate de a încerca un produs nou. Pe zona de food and beverages, alimentele gourmet, delicatesele, consumatorii preferă acele pack-uri de trial cu mai multe sortimente.

Oamenii cumpără din această dorință de apartenență socială. Asta se vede cel mai bine la generația Z, care face achiziții preponderent de produse promovate de influenceri prin Tik Tok. Se simte nevoia unui story telling în spatele fiecărui produs, oamenii caută acum nu doar componenta funcțională a produsului, a brandului. Marketingul comunitar, bazat pe crearea unor comunități online în jurul produselor, poate susține această apartenență socială.