„Pentru Albalact, primul trimestru s-a incheiat cu o crestere de 18% a cifrei de afaceri, in principal aceasta crestere vine din formatele de comert traditional si supermarket. Laptele are o dinamica mult mai buna pe retailul modern, dar iaurtul isi imparte cota de piata 50-50% cu retailul traditional. Ne uitam cu atentie la evolutia fiecarei categorii in parte si incercam sa avem o strategie egala pentru cele doua canale, astfel incat sa maximizam volumul pe care noi il putem realiza in piata. Avem destule parteneriate cu retailul traditional, lucram la programe de imbunatatire a magazinelor, lucru care deja se cunoaste in cifrele reali-zate”, a afirmat Irina Mandoiu. Directorul comercial al Albalact a mai spus ca „...avem o politica unitara de preturi, nu se tine cont de volume de vanzari, si de aceea parteneriatele cu retailerii traditionali sunt la fel de importante ca si cele cu retelele de hipermarketuri. Oricum, din punctul nostru de vedere, costurile pe fiecare canal pe care distribuim produsele sunt aproape similare. Daca pe retailul modern costul distributiei este mai mic datorita volumelor mari, restul costurilor sunt mai mari si ajung sa egalizeze costul pentru distributia numerica pe care o facem in retailul traditional. Lucram la programe de imbunatatire a serviciilor din magazinele de proximitate. La raft, este important pretul de vanzare. Cumparatorii isi pun des intrebari despre cine creste pretul, producatorul sau retailerul. Este normal, deoarece este bombardat in permanenta cu informatii le-gate de pret, cu sloganuri care au drept obiectiv preturile mici. Dar nu toti cumparatorii se uita numai la acest aspect, in special cei care sunt grabiti sau cei carora nu le place sa faca shopping. Acestia renunta sa mearga des in hipermarketuri si maresc frecventa de achizitie in comertul traditional. Asadar, trebuie sa ne uitam atent la profilul cumparatorului, pentru fiecare format de magazin in parte. Pentru produsele proaspete, cum sunt lactatele, proximitatea este foarte importanta. De aceea, am investit mult in relatia cu retailerii din comertul traditional”, a mai precizat Irina Mandoiu.

Speakerii prezenti au subliniat importanta motivatiilor pentru care o parte din consumatori aleg comertul de proximitate in detrimentul vizitelor mai dese in hipermarketuri, dar si necesitatea de a satisface aceste nevoi pentru o categorie de consumatori cu nevoi specifice. Ionut Ilie, National Account and Distribution Manager Unilever South Central Europe, a remarcat nevoia consumatorului care frecventeza magazinele de proximitate de standardizare a portofoliului de produse din aceste magazine si recomanda comerciantilor din retailul traditional sa renunte la conceptul de „magazin cu de toate”.

„Estimez ca in 2013 se va accentua ofensiva retailului de proximitate inceputa in 2012, in special in zona supermaket convenience si mai putin in zona formatelor mari, deoarece consumatorul a inceput sa valorizeze corect timpul petrecut la cumparaturi, ceea ce inseamna o sansa pentru formatele mici sa prolifereze. Se simte o polarizare pe produse low cost si premium, iar segmentul mediu a cam disparut pe anumite categorii de produse. Unilever incearca, prin politicile pe care le are, sa adreseze toate segmentele de pret” , a spus Ionut Ilie, National Account and Distribution Manager la Unilever South Central Europe. El a precizat ca pretul este o componenta foarte importanta pentru consumatorul roman, este la fel de important si pentru producator, pretul este o componenta importanta a mixului de brand. Toata lumea a utilizat pretul ca diferentiator aproape exclusiv. In ultimele luni, incepand cu jumatatea anului trecut, sunt cateva tendinte observate la o parte din lanturile de retail modern care incearca o diferentiere si pe alte beneficii oferite consumatorului. „Unilever incearca sa atinga toate segmentele de pret prin sortimentatia oferita retailerilor. Se observa o polarizare pe segmentele de pret premium si low, segmentul mediu a cam disparut de pe piata la nivel de branduri. Ne adresam diferit canalelor de comert prin activitati promotionale specifice, prin gramaje distincte in functie de caracteristicile fiecarui format de magazin. La inceputul anului 2011 am schimbat politica fata de comertul traditional, am oferit mai multe materiale promotionale si suport pentru realizarea campaniilor, venind astfel in intampinarea nevoilor de modernizare a comertului traditional”, a mai precizat Ionut Ilie.

Reprezentantul companiei Unilever spune ca in comertul traditional sunt diverse actiuni pe care Unilever le face pen-tru a adresa aceasta nevoie de diferentiere. „Noi am descoperit, in urma unor studii pe care le utilizeaza si ceilalti jucatori de pe piata, ca acei consumatori din magazinele de proximitate care se grabesc si pun proximitatea ca si motiv principal al achizitiei mai au un motiv pentru care procedeaza astfel, anume cauta un anumit set de produse si isi doresc standardizarea ofertei. Vor sa mearga la locul pe care il stiu, sa-si cumpere produsul pe care il cunosc si sa plece. Noi incercam sa explicam retailerilor din comertul traditional aceasta nevoie de standardizare, pentru ca acel consumator grabit are nevoie de acest lucru, nu doreste sa navigheze intr-un ma-gazin haotic, cautand un produs sau altul, vrea sa stie exact unde se duce pentru aceasta cumparatura. Pe langa aceste actiuni, care tin mai mult de o anumita educatie ce genereaza un comportament de cumparare, incercam sa adresam pe di-verse tipuri de ca-tegorii actiuni promotionale care sa faca cunoscute anumite produse in comertul traditional, incercam sa influentam atat cat se poate sortimentatia, pentru ca este un lucru extrem de important ce anume vinde acel magazin traditional. Este o lupta teribila cu tendinta generala a micilor magazine de cartier de a avea aproape tot. Am vazut in ultimii ani o modernizare a comertului traditional, au aparut magazine foarte frumos aranjate, dupa niste criterii specifice, insa cred ca aceasta tendinta trebuie accentuata, pentru ca este probabil ultima sansa a comertului traditional sa reziste in fata lanturilor mari de retail, asta si din cauza faptului ca observam o lipsa de apetenta pentru asociere. Este foarte dificil ca un retailer local sa reziste in fata acestui atac in conditiile in care nu consolideaza o retea regionala sau nu gaseste o forma de asociere cu parteneri locali astfel incat toate aceste lucruri sa ramana acolo. Unilever incearca, atat cat este posibil, sa ajute in aceasta zona, adresam comertul traditional cu portofoliul specific, adresam cu tipuri de promotii specifice, pentru tipul de consumatori pe care il au”, a detaliat Ionut Ilie.

Monica Coliu, director marci private Carrefour Romania, a precizat ca in comertul pe formate mari de magazin pretul ramane principalul diferentiator, in timp ce pentru magazinele de langa casa proximitatea si pretul sunt cele mai importante elemente in decizia de cumparare. „Pretul este o conditie necesara pentru a atrage clientii in hiper-marketuri, dar in ultima perioada nu mai este o conditie suficienta. Motivele pentru care clientii intra in hipermar-keturi sunt preturile, varietatea de produse, disponibilitatea produselor si varietatea de branduri. Acesta este modelul pe care s-au dezvoltat retelele de retail modern in Romania. La supermarket, primele trei criterii raman neschimbate, dar clientii se uita mai putin la varietatea de brand. In schimb, clientii magazinelor de proximitate din reteaua Express sunt cei care au de facut o cumparatura urgenta, iar pretul devine mai putin important”, a precizat Monica Coliu. Directorul de marci private al Carrefour Romania a mai spus ca in prezent Carrefour lucreaza pe doua axe. „Pe de o parte, Carrefour a dezvoltat proiectul de franciza prin care vine in ajutorul micilor comercianti cu servicii si know how, pe de alta parte avem o sortimentatie cu o gama larga in cele trei segmente de pret pe zona de marca proprie. Pe zona de marca privata, Carrefour a lansat Carrefour Discount in a doua jumatate a anului trecut, care a prins foarte bine la consumator. Este oferta noastra pe zona de intrare de pret, in aceasta categorie avem produse de baza in portofoliu, sub aceasta marca, aproximativ 250 de produse ce pot ajunge pe rafturile retailerilor din comertul traditional. In afara acestui segment de pret, marca proprie vine sa acopere toata piramida pretului. Avem produsele din gama Carrefour, care sunt produse pe segmentul mainstream, unde oferta noastra este cu 20% mai ieftina decat brandurile producatorilor, la o calitate comparabila cu acestea. In acest moment, dezvoltarea Carrefour in zona de marca proprie a avut loc intensiv pe zona de low si pe zona de mainstream. Zona de premium este o zona in care suntem prezenti in special cu produse din import, si aici ne ajuta faptul ca suntem un grup international si ca exista aceasta nisa dezvoltata in tari ca Italia si Franta si aducem produse sub brandul Reflets de France, care sunt produse de gastronomie specifica frantuzeasca. Insa Carrefour in Romania si-a propus sa lucreze pe brandurile private cu producatori romani si in prezent peste 90% din articolele oferite ca marca privata sunt fabricate in Romania”, a precizat Monica Coliu.

Speakerii prezenti au subliniat importanta motivatiilor pentru care o parte din consumatori aleg comertul de proximitate in detrimentul vizitelor mai dese in hipermarketuri, dar si necesitatea de a satisface aceste nevoi pentru o categorie de consumatori cu nevoi specifice. Alice Mihai, director dezvoltare ISRA Center, a precizat ca daca in trecut consumatorul mai nuanta orientarea catre pretul cel mai mic, in prezent pretul dicteaza vanzarile in retailul modern. „Consumatorul renunta la ceea ce inseamna lista de cumparaturi – mentala sau scrisa, se tine departe de tentatii si excese, a devenit constient de pierderile suferi-te, respectiv de faptul ca achizitiona produse de care nu avea nevoie si pe care le arunca, astfel incat acum incearca sa diminueze aceste pierderi, rationalizandu-si bugetul. Acestea sunt nevoile pe care, dupa cum am observat in studiile noastre ca le-ar avea consumatorul anului 2013. De ce este preferat comertul de proximitate? Pentru ca in retailul modern cosul de cumparaturi este mult mai generos, in el isi fac loc si produse care nu sunt de stricta necesitate. In magazinele de format mic, clientii au garantia ca isi gestioneaza resursele financiare intr-un mod mult mai eficient, iar faptul ca gama sortimentala este mai redusa ii ajuta la acest lucru. Totusi, urmaresc pretul chiar si cand merg in comertul traditional. Frecventa de vizitare a acestuia a crescut, in schimb valoarea cosului a scazut. Ce rezulta? Un buget mai bine gestionat. Shopper-ul acestui format de comert cauta simplitate si transparenta, mesaje care sa ii fie oferite explicit, un dialog direct cu retailerul, incercand astfel sa-si maximizeze comportamentul de achizitie”, a spus Alice Mihai, Director Dezvoltare ISRA Center.

CUM SE ADAPTEAZA DISTRIBUITORII LA NOUA STRUCTURA A RETAILULUI

In cea de a doua parte a dezbaterilor, tema principala s-a axat in jurul serviciilor de logistica si distributie si a noi-lor provocari pentru firmele care opereaza in acest sector. Distribuitorul si furnizorul de servicii de logistica au un rol esential in retail, prin satisfacerea nevoii furnizorilor de a ajunge la consumator, precum si nevoia comerciantului de a avea oferta de marfa in magazin. In ultimii ani, numarul magazinelor a scazut, piata are o tendinta evidenta de consolidare, retailul se concentreaza pe operatorii eficienti, foarte dedicati consumatorilor, acei retaileri care stiu sa-si construiasca cele mai moderne cai de a-si fideliza clientii. In acelasi timp se observa un proces de consolidare si in randul furnizorilor, fie ca vorbim de producatori sau importatori. Pe de alta parte, in comportamentul consumatorilor au intervenit modificari, orientate preponderent spre o cheltuire mai chibzuita a banilor si o selectivitate mai atenta a produselor achizitionate. Companiile de distributie sunt din acest punct de vedere intr-o situatie delicata, ele trebuie sa gaseasca culoarul optim in care sa se deplaseze intre cerintele furnizorilor si cerintele comerciantilor.

Luminita Dobrinoiu, Sales & Marketing Manager la Whiteland Logistics, a semnalat tendinta de externalizare a serviciilor logistice, in primul rand a serviciilor logistice pentru produse alimentare la temperatura controlata, si justifica de ce aceasta tendinta va continua. „Din punctul de vedere al companiei Whiteland Logistics intr-adevar, exista aceasta tendinta de externalizare a serviciilor logistice, ma refer in primul rand la serviciile logistice pentru produse alimentare la temperatura controlata. Daca luam si exemplul partenerului nostru Nagel Group care are mai multa experienta in acest domeniu, fiind lider de piata in Germania, acolo toate serviciile de logistica sunt ex-ternalizate, nimeni nu isi face logistica proprie. Probabil ca in aceeasi directie ne indreptam si noi. Din experienta noastra, producatorii, importatorii si distribuitorii sunt mai deschisi la discutii pe teme logistice si incearca sa reduca timpul de livrare a comenzilor generate de magazine, indiferent daca este vorba de retailul modern sau traditional. Noi credem ca aceasta tendinta de externalizare va continua, la fel si fuziunile si achizitiile de pe aceasta piata”, a spus Luminita Dobrinoiu, Sales &Marketing Manager la Whiteland Logistics.

Intrebata despre noul contract de logistica si distributie incheiat de Whiteland cu producatorul de lactate Muller, Luminita Dobrinoiu a precizat ca „Muller este un client nou, cu care suntem in perioada de acomodare, de reglare a functionalitatilor parteneriatului. Am preluat partea de logistica, depozitare, pregatire comenzi, distributie in magazine, impreuna cu cateva servicii cu valoare adaugata. Din punctul nostru de vedere, piata de lactate este putin in scadere, daca vorbim despre volume. Pana acum am constatat insa o usoara crestere pe piata de iaurturi si produse fresh, dar din punct de vedere logistic volumele pentru piata lactatelor in ansamblu au scazut. Vorbim despre numarul de kilograme livrare, dar creste frecventa acestor livrari. Proprietarii marfurilor doresc ca marfa sa fie cat mai repede pusa pe raft, astfel incat perioada de valabilitate a produselor sa fie cat mai mare in magazine si nu undeva in depozit sau pe traseul livrarii. Acest lucru ne determina sa ne gandim la o eficientizare a rutelor noastre, o adaptare la cresterea frecventei livrarilor, astfel incat comenzile de la retailer sa fie preluate astazi si maine marfa sa fie in magazine”.

“Pentru noi, dezvoltarea comertului modern inseamna volume mai mari in acelasi loc de livrare. Ceea ce este si un lucru bun, dar si un lucru mai putin bun, pentru ca se face la alte tarife. Dezvoltarea retailului de proximitate care apartine unor lanturi de magazine poate fi privita insa ca o oportunitate, prin faptul ca marea lor majoritate nu dispun de o platforma logistica si putem face astfel de servicii pentru ei, mai ales ca in temperatura controlata e destul de greu sa investesti si sa ai parte de servicii de calitate. Ne bazam pe faptul ca avem o retea de 12 depozite in toata tara, unul la Bucuresti si 11 in orasele principale, toate sunt dotate cu frig si cu temperatura ambientala. Asta ne ofera o mare flexibilitate in functie de evolutia retailului modern si traditional. Dispunem si de sisteme informatice care ne permit sa facem lagatura cu clientii, cu comenzile si cu nevoile acestora foarte usor”, a mai precizat Luminita Dobrinoiu.

Dan Morcov, reprezentantul distribuitorului local Crona Focsani la aceste dezbateri spune ca „Numarul comenzilor a crescut, in schimb volumul acestora scade. Magazinele doresc marfa proaspata, livrari cat mai prompte, ceea ce inseamna costuri mai mari si marje mai mici. In multe situatii suntem nevoiti sa ne concentram atentia asupra unor produse la care marja nu este cea dorita de noi, in schimb ele sunt cerute pe piata si ne ajuta prin volumul realizat sa ne atingem obiectivele. Partea buna a consolidarii in retail este, cu riscul de a fi cinic, faptul ca o parte din distribuitorii zonali au fost nevoiti sa-si inchida portile. In felul acesta am avut posibilitatea sa alegem furnizori locali cu care am creat un portofoliu cu cele mai bine vandute produse locale.”

Experienta comerciantilor privind relatiile cu distribuitorii a fost impartasita de Mugurel Nistor, unul dintre administratorii companiei Stinor ce administreaza reteaua locala de supermarketuri Gemenii din Vicovul de Sus. „In ceea ce priveste distribuitorii, ar fi mult de discutat asupra lor. In zona de unde vin eu, din Bucovina, noua ne place sa ne tinem de cuvant. Distribuitorii nu prea fac chestia asta, si pe noi ne cam doare cateodata. Vrem sa facem comert civilizat, placut pentru consumator, iar cateodata nu putem, pentru ca distribuitorul ne mananca si din discounturi, si din ofertele care ar trebui sa ajunga la noi. Nu ne lasa sa ne desfasuram asa cum trebuie. Toata lumea stie ca daca nu privesti atent factura, te trezesti ca discountul a fost anulat, si daca intrebi, ti se spune ca au gresit la contabilitate. Ei bine, discountul acela face mult pentru noi. Iar daca tot ne laudam ca avem cresteri, hai sa va spun si partile negative. Trebuie sa avem mare grija si cu domnii care fac sondaje de piata. Procentele alea nu sunt acolo, sunt in alta parte, se fac sondajele prin crasma, prin restaurant, se fac dupa ochi frumosi. Pai vine la mine in magazine si trebuia sa bifeze ceva acolo, si spune ca zahar vanilat nu este. Baaa, tu stii cum arata un zahar vanilat? “Nu”. Ma credeti, nu ma credeti, asta e ce am patit eu. Eu in momentul in care negociez un contract, chem si furnizorul si distribuitorul. Mai fratilor, eu vreau sa vand, vreau sa fac comert. Voi daca imi dati discounturi bune, o sa le regasiti in pret. Daca ceea ce voi promiteti ca-mi dati se regaseste si in pret, atunci castigati si voi, si castig si eu din vanzarea asta. Niciodata nu am abuzat sa iau eu discountul de la un produs si sa vand produsul fara discount. Vreau sa am un pret bun la raft, si sa fac treaba, sa vand”, a spus Mugurel Nistor.

Dan Morcov, Directorul de Vanzari de la Crona Focsani a precizat: „Sunt pus in situatia de a-i da dreptate partene-rului nostru de discutii, pentru ca in momentul in care negociem contractul cu reteaua Paco, de exemplu, merg la negocieri si cu reprezentantul producatorului. Stabilim de la inceput niste conditii de colaborare tripartita. Promotiile pe care le primim se regasesc in preturile din raftul magazinului. Eu nu pot sa castig daca nu dau ofertele mai departe, pe termen lung asta este pierdere, nu castig. Comerciantul ideal, dupa parerea mea, este cel care cumpara mult, plateste la timp, adica avem un exemplu in reteaua Paco. Insa am intalnit si situatii in care ori comerciantul, ori distribuitorul, asa cum spunea antevorbitorul meu, retin pentru ei discounturile oferite de furnizor sau revand produse oferite la promotii. Unul dintre concurentii nostri merge la magazine si ofera un discount mai mare decat cel pe care i-l ofer eu, in schimb discountul porneste de la un alt pret, mai mare”.

SE PUNE ACCENT PE EXCELENTA LA PUNCTUL DE EXECUTIE

Discutiile privind eficientizarea si cresterea performantelor in logistica si distributie au continuat cu aportul reprezentantului companiei Transart. Marius Iurian, managing partner Transart, a precizat ca o alta tendinta definitorie in acest sector este ca o buna parte a clientilor Transart solicita softuri pentru imbunatatirea serviciilor la punctul de vanzare. „Transart, de la infiintare, a dezvoltat solutii software pentru firme de distributie. In cei 16 ani de existenta avem peste 1.000 de clienti si majoritatea sunt din acest domeniu, de distributie. Am lucrat in special pentru a dezvolta o suita completa, care sa acopere de la ERP la SFA (control forta de vanzari), Business Inteligence si WMS (optimizare transport, depozit, logistica). Acum as vrea sa fac cateva observatii despre piata asa cum o percepem noi, fiind un furnizor pentru acest domeniu. Intr-adevar, evolutiile din ultimii ani, care au facut sa se dezvolte mult comertul modern a cernut piata si sunt multi distribuitori care nu au re-zistat. Cei care au investit din timp, inclusiv in sisteme informatice, au reusit sa reziste. Pentru ei, aceasta cernere a pietei s-a transformat intr-o oportunitate de a castiga clienti noi, distributii noi, dar si aceea de a putea alege furnizorii si produsele cele mai vandute. Daca pana acum 4-5 ani, preponderent, investitiile firmelor de distributie erau facute pentru a deveni mai eficiente prin utilizarea de solutii integrate care sa automatizeze procese, sesizam ca in FMCG focusul se muta pe o relatie mai stransa distribuitor-producator, pe un business-plan comun, pe excelenta in executie, pe asimilarea si implementarea de know-how de la producator pe partea de promovare si executie in punctul de vanzare. Noi lucram si cu foarte multi producatori, unii dintre ei chiar foarte mari, companii multinationale. Daca in trecut exista o anumita autonomie a distribuitorilor pentru implementarea politicilor in piata, acum producatorii se implica mult mai mult in a dezvolta reteaua de distributie. Producatorii incearca sa ajunga la parteneriate in care se face si un transfer de know-how spre distribuitor. Din aceasta cauza e nevoie de sisteme informatice care sa suporte o astfel de actiune. Degeaba un producator vrea sa implementeze un sistem de mercantizare la punctul de vanzare daca nu poate avea un feedback ca se intampla asa ceva. Ca sa obtina un feedback, trebuie sa culeaga informatia din piata. Si nu sunt doar informatii cu rol de control. Cu cat producatorii au informatii in timp real despre ce se intampla in punctele de vanzare cu atat mai bine pot sa-si evalueze eficienta diverselor actiuni. Pot sa-si planifice productia.”

Marius Iurian sustine ca centrul atentiei s-a schimbat de pe volume pe excelenta la punctul de executie. „Pana acum cativa ani distribuitorului i se cerea sa creasca vanzarile, sa recupereze banii din piata si eventual sa roteasca cat mai rapid stocul, astazi accentul se muta pe partea de executie la punctul de vanzare: obtinerea de pozitii mai bune pe raft, mercantizare potrivita cu standardele producatorului, sunt politici pe care producatorul le-a testat in comertul modern si incep sa fie impinse si in comertul traditional. Dar aici producatorul nu va putea face acest lucru fara forta de vanzare a distribuitorului. Atunci, aceste politici trebuie sa fie suportate si de sistemele IT ale distribuitorului. Daca acest sistem al distribuitorului nu are un modul de gestiune a promotiilor, atunci producatorul nu poate monitoriza si masura evolutia promotiei. Acestea sunt cele mai dese solicitari venite catre noi din partea producatorilor si distribuitorilor”, a mai precizat reprezentantul Transart.

CONSILIUL CONCURENTEI PROPUNE SA ORGANIZEZE IMPREUNA CU REVISTA PIAȚA SI CU OPERATORII DIN INDUSTRIA FMCG UN SIR DE DEZBATERI PE TEME CONCURENTIALE

Consiliul Concurentei doreste sa se asigure ca toti jucatorii din piata inteleg regulile jocului si ca le respecta, de asemenea doreste sa aiba un dialog nemijlocit cu operatorii din comert, distributie si productie. Acesta este motivul pentru care George Anglitoiu, Sef Serviciu Relatii Institutionale si Comunicare in cadrul Consiliului Concurentei a sustinut, in cadrul dezbaterilor cu tema „Esentialul despre politica de conformare” din cadrul conferintei: „Sper ca aceasta intalnire sa fie doar un moment de debut al dialogului pe care Consiliul Concurentei il doreste cu domniile voastre, prin intermediul revistei Piata, in sensul a ceea ce noi numim promovarea si cresterea culturii concurentei in randul diferitelor categorii de intreprinderi economice, adica subiectii care intra sub incidenta dreptului concurentei”.

George Anglitoiu a prezentat situatiile in care Consiliul Concurentei poate demara investigatii, pasii ce trebuie parcursi pana la finalizarea unei astfel de investigatii si conditiile in care se efectueaza acestea. „Vorbim despre o politica la nivelul Uniunii Europene, aceasta a concurentei, pe care trebuie sa o aplicam si la nivel national. Aici sunt mai multe paliere decizionale, avand in vedere asa numitele practici anticoncurentiale. Avem autoritatea nationala – Consiliul Concurentei – iar la nivelul european avem acel directorat general in cadrul Comisiei Europene. Consiliul Concurentei nu este o structura a Guvernului Romaniei, este o autoritate autonoma care incearca pe mai multe paliere sa functioneze cat mai tehnocratic cu putinta. Avem un Colegiu Consultativ care asista plenul Consiliului Concurentei, adica forul decizional, in ceea ce inseamna expertiza suplimentara. Plenul Consiliului Concurentei, in ultima instanta, constatand faptul ca exista una sau mai multe incalcari ale dreptului european al concurentei, poate decide sanctiuni. In partea cea mai grava, se poate merge cu sanctiunile pana la 10% din cifra de afaceri pe anul precedent finalizarii investigatiei”, a mai precizat George Anglitoiu.

Referitor la industria bunurilor de larg consum, George Anglitoiu a spus ca abaterile mai des constatate de la normele de concurenta sunt legate de investigatii in faza cvasifinala cu privire la sectorul retailului si al productiei, despre care nu poate oferi detalii. „As spune insa ca fixarea pretului este una dintre ele, acel prag minim sub care produsul respectiv nu trebuie sa coboare. Ar mai fi anumite conditii legate de distributie, pe care nu le voi prezenta aici deoarece fac obiectul unor investigatii in curs”, a precizat Seful Serviciului Relatii Institutionale si Comunicare din cadrul Consiliului Concurentei. „Una din problemele cu care ne confruntam este urmatoarea – o confuzie la nivelul transmiterii de petitii intre temele de protectia consumatorilor si cele efective de concurenta. Va pot insa spune o chestiune cu care ne puteti fi de folos – un prealabil de practica anticoncurentiala. Daca ati aflat de un astfel de cartel, daca ni-l sesizati, putem declansa din oficiu sau la sesizare o astfel de investigatie. Poate ca nu se declanseaza o investigatie clasica se poate declansa o investigatie de cunoastere aprofundata a pietei. Informatiile pe care le-am putea primi de la dumneavoastra sunt foarte importante. Avem diferite instrumente prin care, chiar daca ati intrat intr-un astfel de cartel, vi se acorda circumstante atenuante, exista asa numita politica de clementa pe care o instituim de ceva timp”, a mai precizat George Anglitoiu.