Revista Piata / Nr.42 / aprilie 2008 /

Reglementarile legale in vigoare incurajeaza evaziunea fiscala in productia de paine

Revista Piata / Nr.42 / aprilie 2008 /

Reglementarile legale in vigoare incurajeaza evaziunea fiscala inproductia de paine

Peste 70 de milioane de lei (aproape 21 milioane de euro, sau echivalentul a 70 de milioane de paini a cate un leu bucata) reprezinta "gaura" data anul trecut bugetului de stat, de catre jucatorii din piata produselor de panificatie din Romania, potrivit raportului anual al Garzii Financiare (GF).

Volumul pietei negre a painii este urias, daca ne gandim ca la fiecare 10 companii controlate, 8 aufost prinse cu nereguli.

Evaziune fiscala in domeniu se face de cand lumea. Noutatea consta doar in metodele folosite. Pe langa cele clasice, in care se utilizeaza firme fantoma, facturi false samd, acum au mai aparut retele transnationale si companii off-shore. "Firme fantoma care nu pot fi depistate, beneficiari care nu exista decat pe hartie, importuri nedeclarate ori documente falsificate ? acestea sunt in linii mari tehnicile evazionistilor. In plus, rezultatele controalelor noastre au scos in evidenta faptul ca au aparut grupuri de persoane si de firme, organizate dupa principiul retelelor internationale de contrabanda", confirma oficialii GF. Dealtfel, din totalul prejudiciilor depistate anul trecut de Garda, peste 15% il ocupa cele din domeniul moraritului, ceea ce face ca evaziunea din acest sector sa ocupe al treilea loc ca valoare, dupa cea cu produse petroliere si cea cu alcool.

In primul rand, din cauza mecanismelor ineficace de control ale Fiscului. Intrucat majoritatea firmelor sunt existente doar pe hartie, evidenta lor se tine cu mare dificultate. Pana sa fie depistat de catre organele financiare de control pot trece cateva luni, timp in care evazionistul isi schimba firma si o ia de la capat. In al doilea rand, nivelul ridicat al taxelor si impozitelor pe care producatorii le platesc statului reduc sansele unui comert legal cu paine. Existase o propunere de a se reduce TVA la paine, dar s-a renuntat.

Numai in judetul Timis, potrivit sesizarilor primite de sectia judeteana a Garzii Financiare, sunt foarte multe brutarii care lucreaza noaptea la negru, producand 3.000 - 4.000 de paini pe noapte, pe care le distribuie dimineata la prima ora, fara acte. In cazul acestora, nu sunt de asteptat ieftiniri din simplul motiv ca ei nu sunt influentati de scaderea taxei pe valoare adaugata pentru simplul motiv ca oricum nu platesc niciun fel de taxe sau impozite. Potrivit presedintelui Rom pan, Aurel Popescu, evazionistii sunt micii producatori, nu marile fabrici. Acest fapt este confirmat si de reprezentantii Garzii Financiare care spun ca painea se fabrica la negru in comune si la periferia micilor orase. "Vorbim despre acei mici producatori care seara se duc la moara si macina cativa saci de grau, iar a doua zi fac cateva masini de paine. Acestia reprezinta cam jumatate din total", explica sursele din cadrul GF, recunoscand, totodata, ca in acest domeniu fiscalizarea este mica.

Evaziunea din panificatie reprezinta o cincime dintotalul evaziunii din Romania

Teoretic, da. Practic insa, nu. Exista si acum cateva initiative prin care se incearca limitarea acestei evaziuni, dar sansele de reusita sunt minime. Una dintre initiative este cea privind impozitarea industriei. Agentia de Administrare Fiscala se afla in discutii cu patronatele din panificatie pentru introducerea unei cote forfetare in acest domeniu, precum si a unor masuri de autorizare a firmelor care produc si comercializeaza produse de panificatie, a declarat presedintele ANAF, Daniel Chitoiu. "Exista un proiect pentru introducerea unei modalitati de impozitare in domeniul panificatie, pe care il discutam cu patronatele", a punctat el. Oficialul Fiscului a mai aratat ca in proiect sunt prevazute si masuri de autorizare si urmarire a firmelor din morarit, cum ar fi sistemele de urmarire prin satelit a autovehiculelor care transporta astfel de produse, dupa modelul aplicat in prezent de catre Vama.

Alti jucatori sugereaza ca reglementarea mai atenta a importurilor ar putea limita fenomenul evazionist. "Peste jumatate din importurile de grau sunt ilegale, iar acesti samsari care nu platesc TVA isi permit sa tina pretul la faina foarte jos. Un kilogram de faina se vinde cu cel mult 1,2 lei, iar daca graul s-ar achizitiona legal, kilogramul de faina ar trebui sa fie 1,9 lei", a declarat presedintele Asociatiei Nationale a Industriilor de Morarit si Panificatie din Romania (ANAMOB), Viorel Marin.

Chiar daca pare ciudat, evaziunea are si un efect concurential pozitiv in piata. Pretul produselor "la negru" fiind mai mic decat al celor legale, limiteaza dorinta producatorilor "albi" de a mari necontrolat pretul painii. Potrivit unor date din piata, marja de profit a unui producator "curat" este in jur de 8%, iar cheltuielile cu salariile ajung la 45% din pretul unei paini.

"La presiunile salariale ridicate din partea angajatilor, in conditiile in care pretul gazului si al utilitatilor imi inghite 22 la suta din pretul de vanzare, nu am decat doua variante: fie scumpesc painea, caz in care sunt amenintat sa dau faliment din cauza evazionistilor, fie imi reduc marja de profit, ceea ce ma face sa aman investitiile pentru dezvoltare", spune Marian Doica, proprietarul unei mici brutarii din cartierul bucurestean Dristor. Doica admite ca daca nu ar exista evazionistii, pretul painii ar urca cu cel putin 10 la suta.

Comerciantii spun ca nu fiscalizarea ci reglementareapoliticii traderilor de cereale ar putea fi solutia

Pana si Garda Financiara ajunge sa depisteze "piratii cerealelor", dupa cum sunt numiti importatorii la negru, doar in urma controalelor incrucisate din industrie, din cauza firmelor fantoma care opereaza. "A existat cazul unei firme fictive din Constanta, care desfasura un comert regulat cu sute de tone de grau. In acte, insa. La adresa din facturi nu exista nicio firma. Era o biata familie de pensionari, care habar nu aveau ce volum de bani "circula" prin sufrageria lor.

Discutam aici de sume de peste un million de euro. Un teleormanean vindea mii de tone de produse agricole de cultura, fara sa poata justifica provenienta lor. Fireste, o vindea tot unor persoane fizice, ale caror date de identificare erau la fel de fictive", mai exemplifica oficialii Garzii Financiare. Dar nu numai romanii fac evaziune pe piata locala a produselor de panificatie. "In timpul verificarilor efectuate in incinta depozitului unei firme din Arad, au fost gasite trei autocamioane inmatriculate in Ungaria, incarcate cu peste 70 de tone grau de panificatie, fara documente de provenienta.

Fireste, s-a confiscat intreaga cantitate", mai spun comisarii. Ei se plang de faptul ca numarul evazionistilor creste mult mai mult decat au posibilitatea sa controleze, mai ales ca un asemenea control se intinde pe cateva saptamani, timp in care evaziunea continua. Potrivit traderilor, principalele tari de unde Romania importa grau sunt Ungaria, Slovenia, Serbia, Rusia si Bulgaria. Cat despre export, principalele destinatii ale graului romanesc sunt Italia si Grecia. Piata totala a graului din Romania este estimata de competitori la circa cinci milioane de tone, respectiv peste 700 milioane de euro. "Pentru morarit utilizam doua milioane tone, pentru insamantat, circa 500.000 de tone, in gospodariile taranesti se consuma 700.000 de tone si pentru furaje, alte 600.000 tone. In total, 3,8 milioane de tone. Restul intra in rezerva nationala sau merge la export", a declarat Aurel Popescu, referindu-se la un an agricol normal.

Principalii jucatori de pe piata internationala a comertului de cereale sunt multinationalele Cargill, Alfred C. Toepfer International, Glencore si Bunge, dar si gigantul romano-britanic Interagro. Principalii producatori de grau sunt: Racova Com Agro Pan Vaslui, detinuta de Adrian Porumboiu, Interagro, controlat de Ioan Nicolae, Comcereal Dolj, patronat de Mihai Anghel, Agro Holding Chirnogi, controlat de Jihad El Khalil si TCE 3 Brazi patronat de Culita Tarata.

Constatarile Garzii Financiare in domeniul comertului cuproduse de panificatie

• agenti economici verificati - 8.474;
• agenti economici sanctionati - 6.994;
• amenzi aplicate - 14,5 mil. lei;
• amenzi incasate - 8,5 mil. lei;
• confiscari de bunuri si sume - 9,3 mil. lei;
• prejudiciu din impozite si taxe - 70,5 mil. lei;
• numar sesizari penale - 138.