Dezbaterea privind modul de funcționare a SGR a stârnit interesul participanților la Club Retail, problemele aduse în discuție atât de comercianți cât și de retaileri fiind de importanță majoră pentru funcționarea sistemului. Pentru acele probleme ce nu și-au găsit soluțiile în cadrul dezbaterii, reprezentantul RetuRO, Radu Pascu, a admis că se vor căuta soluții pe parcurs. De fapt, toți participanții la dezbatere au admis că pentru reglajele de funcționare a unui sistem construit în premieră este nevoie de timp, sunt necesare câteva luni în care fiecare ajustare să conducă la îmbunătățirea funcționării sistemului.

Participanți la această dezbatere au fost Radu Pascu, Director Comercial RetuRO, Robert Uzună, Vicepreședinte Corporate Affairs Ursus Breweries, ca reprezentant al producătorilor, Feliciu Paraschiv, Președinte ANCMMR, reprezentantul comercianților mici și mijlocii, Dorin Mihai, General Manager Tomra Collection România și Bogdan Trancă, Director Comercial Envipco România.

L-am întrebat pe Radu Pascu ce știe managementul RetuRO despre tariful de gestionare și tariful de administrare, aflate în dezbatere publică.

Carol Popa: Se știe când vor fi finalizate formulele de calcul?

Radu Pascu: RetuRO face eforturi împreună cu reprezentanții Ministerului Mediului ca aceste metode de calcul pentru tarife să fie publicate cât mai curând. Ele vor fi publicate ca Anexă la Hotărârea de Guvern. A existat o estimare a acestui tarif dar a trebuit revizuită, pentru că estimarea a fost realizată cu mult timp în urmă și economia a evoluat între timp.

CP : Robert Uzună, cum se vede din perspectiva producătorului  lansarea SGR în acest stadiu de dezvoltare a proiectului?

Robert Uzună: Ursus Breweries a fost între primele companii, o mână de companii alături de o mână de consultanți, care a înțeles în ce direcție trebuie să evolueze problematica deșeurilor de ambalaje și a contribuit la demararea acestui proiect. Avem un cadrul legal stabilit prin Green Deal la nivel european, avem în acest moment perspectiva de a reinventa roata, deoarece în țările din Europa de Est au existat astfel de sisteme și înainte de 1989, și mai avem situația dezamăgitoare a managementului deșeurilor de ambalaje la ora actuală în România, a gradului de reciclare pentru îndeplinirea țintelor pe care le avem la nivel european. SGR, prin scalarea pe care o are la nivel național, vine cu niște riscuri ce se traduc prin nevoia de flexibilizare a așteptărilor în privința rodării acestui sistem în primul an de funcționare. Din perspectiva producătorilor de bere ca acționari ai RetuRO, prin asociația producătorilor, suntem pregătiți să dăm drumul sistemului, însă cred că trebuie să se înțeleagă din partea autorităților publice că, odată declanșat butonul de pornire, nu există cale de întoarcere. Prin urmare, modul în care ne raportăm fiecare la lansarea SGR trebuie să fie uman, să manifestăm înțelegere. Mai ales că producătorii și retailerii au cerut autorităților, încă de la început, ca perioada necesară construcției sistemului să fie de 18 luni, nu de 12.

CP: Cum funcționează relația dintre comercianții mici și mijlocii și RetuRO?

Feliciu Paraschiv: Noi nu avem o relație. Plecăm de la un adevăr: ambalajele sunt în sarcina producătorilor. Cum am intrat noi în jocul ăsta? De vom ajunge noi să avem costuri suplimentare pentru ceva ce nu este în sarcina noastră, a comercianților. Am înțeles că dacă vom colecta prin RVM-uri există anumite beneficii. Dar cea mai mare parte a comercianților mici nu dispun de 20.000 de euro pentru achiziția unui RVM. Probabil vom face colectare manuală, iar de aici încep problemele. De ce tariful la colectarea manuală este mai mic de aproape patru ori decât tariful la colectarea automată? Colectarea manuală presupune forță de muncă, greu de găsit, presupune spații de stocare pentru care unii comercianți plătesc chirii. Un magazin de 150 metri pătrați va strânge intr-o săptămână în jur de 60 de saci, adică 10 metri cubi.

Radu Pascu: Nu avem aici un reprezentant al guvernului care să poată oferi o explicație coerentă la această întrebare. Metodologia de calcul nu o stabilește RetuRO, această metodologie o stabilește guvernul, iar RetuRO va trebui să aplice. Decizia a fost să pornească SGR cu această formulă, urmând a fi reevaluată într-un an, pe baza unui audit și a unui consultant extern care să facă această evaluare.

Feliciu Paraschiv: Noi am facut un calcul financiar și am constatat că toate costurile pentru colectarea manuală pot fi acoperite dacă un angajat colectează peste 1000 de ambalaje pe oră. Acest lucru nu cred că este posibil.

Radu Pascu: Cred că este și rolul dumneavoastră să faceți demersurile necesare astfel încât guvernul să țină cont de aceste calcule prezentate de dumneavoastră aici.

CP: Din ce îmi amintesc, furnizorii de RVM-uri au oferte pentru servicii de colectare și fără achiziționarea RVM-ului?

Dorin Mihai: Alegerea între colectarea manuală sau automată aparține retailerului. În alte țări, magazinele care aleg să colecteze manual au vânzări mici de astfel de ambalaje. Sub 4-500 de ambalaje, nu este rentabil să cumperi un RVM. Tomra are o aplicație care ține gestiunea colectării de ambalaje, ceea ce poate ajuta și la monitorizarea codurilor de bare din RetuRO. Deci există și această soluție.

Feliciu Paraschiv:  Este posibil ca un LKA  să colecteze manual în mai multe puncte de vânzare și să transporte sacii la cel mai mare punct de vânzare, unde să achiziționeze un RVM?

Radu Pascu: Nu am prevăzut în situațiile simulate de noi o astfel de situație, dar poate fi o modalitate pe care să o includem în proceduri, dacă această modalitate de lucru optimizează operațiunile retailerului și nu afectează operațiunile noastre, fiind vorba despre același agent economic.

CP: Existența unor RVM-uri la nivel de localitate, prin UAT-urile din mediul rural, ar putea rezolva o parte din problema colectării de către micii comercianți? Ce spune Envipco, după experiența din Malta?

Bogdan Trancă: Sistemul din Malta este puțin diferit, pentru că preponderent pe piață erau ambalaje mari. Dar unul dintre punctele de succes în Malta a fost amplasarea unor RVM-uri în administrarea autorităților locale. În Malta administratorul sistemului a cumpărat RVM-urile și le-a instalat la comercianți. Inițial retailerii refuzau amplasarea RVM-urilor. După un an, retailerii veneau să ne solicite să cumpere ei RVM-uri, deoarece pierdeau clienți în favoarea retailerilor cu RVM-uri.

Marius Brînzea, Director de Strategie Reciclad`or: Vă mulțumim pentru informațiile din prezentare. Aș avea însă două întrebări. Prima: RetuRO a solicitat o prelungire a termenului de lansare pentru SGR cu minimum trei luni, iar după două săptămâni s-a comunicat că termenul rămâne 30 noiembrie. Cum s-au rezolvat într-un timp atât de scurt probleme pentru a căror rezzolvare erau necesare trei luni? A doua întrebare: în România este cel mai mare sistem SGR din Europa pentru că cel din Germania la care s-a făcut referire este un sistem descentralizat. Toate statele care au implementat SGR au o pondere a populatiei preponderent urban. Câte puncte de colectare estimați că vor fi deschise de UAT-uri mai ales în mediul rural, unde România are peste 40% din populație?

Feliciu  Paraschiv:  Colectarea din rural va avea două componente. O componentă normală, conform cu ce am discutat aici, și una anormală, in care va plăti garanțiile din buzunar, iar atunci când vine cu duba după marfă la cash & carry va băga ambalajele în RVM, își încasează banii pe lanțul scurt.

Radu Pascu: Referitor la prima întrebare, cu amânarea, era o solicitare asumată în baza unei analize. Să pornești totul de la zero înseamnă un efort foarte mare. O implementare de sistem IT știți toți cât de greu se face. Amânarea nu a fost aprobată, așa că începem cu un singur depozit, la Cluj. Este provocator, pornim cu un sistem IT netestat. Dar facem eforturi ca sistemul să funcționeze. În ceea ce privește UAT-urile, cu cât ne apropiem de termenul de lansare, va fi decizia fiecărei comunități să aleagă soluția de asociere, dacă aceasta i se potrivește.

Adina Crăciunescu, Managing Partner Diana: Avem platformă logistică, avem flotă proprie și magazine. Cum vă veți putea da seama dacă am colectat automat sau dacă am lăsat câte un sac la fiecare magazin, restul am colectat printr-un singur RVM amplasat în magazinul cel mai mare?

Radu Pascu: Legislația nu prevede în acest moment colectarea printr-un RVM- centralizat. Este normal ca lumea să asculte, legislația să se schimbe pentru a îmbunătăți sistemul. Legat de temerea privind spațiul de depozitare, încercăm să rezolvăm asta prin logistică.

Feliciu Paraschiv: Trebuie doar să ne dați voie să plimbăm ambalajele de la un punct de lucru la altul, cu aviz.

Liliana Bock, Marketing Manager Maresi: Am opt articole cu ambalaje SGR, de ce trebuie să cumpăr 100.000 de coduri de la RetuRO, dacă eu nu pun pe piață atât? Siropurile sunt în ambalaje SGR sau nu, ele nu apar în lege, noi nu știm ce să facem și nu ne răspunde nimeni? Soluție pentru hidratare orală, ambalat  în sticlă, îl trec ca și produs cu ambalaj SGR sau este de fapt un medicament? Unde se încadrează?

Radu Pascu: Înțeleg provocările cu care vă confruntați. Sunt asemănătoare cu ale noastre. Începând de azi (n.r. – 5 octombrie) este disponibil Registrul de Ambalaje, unde producătorii trebuie să introducă specificațiile ambalajelor. Nu știu să vă spun de ce sistemul v-a solicitat să achiziționați 100.000 de coduri, dar vom verifica această problemă semnalată.

Dezbaterea integrală a fost transmisă live pe facebook și poate fi vizionată.