Deci mai mult de jumatate din risipa alimentara se produce la consumatorul final, autoritatile nu au proiecte in desfasurare pe aceasta zona

Legea privind diminuarea risipei alimentare a fost depusă pentru promulgare la Preşedinţia României, după ce a fost votată în Camera Deputaţilor cu amendamentele propuse de către comisiile de specialitate. Proiectul acestei legi, iniţiat în 2015 de deputatul PNL Florin Alexandru Alexe, a cumulat pe parcursul traseului legislativ mai multe avize negative de la comisiile de specialitate din Senat şi din Cameră, precum şi un punct de vedere negativ din partea guvernului. Totuşi, legea a fost votată în plen şi depusă pentru promulgare,

Conform legii proaspăt adoptate, retailerilor, producătorilor şi procesatorilor de pe lanţul alimentar li se interzice distrugerea produselor expirate, aceştia fiind obli­gaţi să încheie contracte şi să doneze produsele „­aflate aproape de expirarea termenului limită de consum” către ONG-uri care să aprovizioneze cămine de bătrâni, orfelinate, sau chiar ONG-uri care se ocupă de animale. Din proiectul iniţial al legii a fost eliminată prevederea prin care se stabilea că doar retailerii cu suprafaţă comercială de peste 400 metri pătraţi trebuie să doneze alimentele în pragul expirării, pentru a evita probleme de concurenţă neloială între comercianţi. Astfel, toţi operatorii de pe lanţul alimentar au aceleaşi obligaţii în ceea ce priveşte alimentele ce se apropie de termenul de expirare.

Expunerea de motive şi întregul conţinut al legii se bazează pe estimări, pe indicatori ai Uniunii Europene extrapolaţi la economia românească. Valorile risipei alimentare, prezentate în expunerea de motive, sunt contradictorii şi reflectă o cantitate de peste 200 kg de alimente anual/persoană, în condiţiile în care 40% din populaţia ţării trăieşte la limita sărăciei şi nu dispune zilnic de cantitatera de hrană despre care iniţiatorii proiectului legislativ spun că este aruncată. 

Asociaţia, „Banca pentru Colectarea și Distribuția Ali­mentelor” este prima bancă de alimente înfiinţată după modelul organizațiilor de profil din Uniunea Europeană şi conform cu principiile Federației Europene a Băncilor de Alimente. Aceasta ar urma să recupereze, în baza noii legi, de la agenți economici și producători agro-alimentari, produse excedentare alimentare și produse de igienă aflate în termen de valabilitate, le va depozita şi redistribui gratuit organizaţiilor care oferă servicii persoanelor aflate în dificultate, fără putere de cumpărare, din București și din județele Ilfov şi Prahova. Alimentele uşor perisabile, aflate în termen de valabilitate (lactate, brânzeturi, carne proaspătă etc.) vor fi distribuite prin intermediul cantinelor sociale.

ONG-urile înregistrate la ANSVSA pot revinde produsele

Legea pentru diminuarea risipei alimentare introduce posibilitatea ca ONG-urile beneficiare ale alimentelor colec­tate să se înregistreze la ANSVSA ca operatori alimentari. Acest statut le va permite să achiziţioneze alimente aflate în prag de expitrare, de la agenţii economici, contra unui preţ de 3 % din valoarea de achiziţie a produsului de către comerciant. La acest preţ se adaugă TVA. Această prevedere presupune divulgarea unor informaţii comerciale, cum ar fi preţul de achiziţie a produselor alimentare de către marii operatori din retailul modern, prin simplul fapt că ar factura ONG-urilor preţul unitar pentru produsele vândute în baza acestei legi. ONG-urile înregistrate ca operatori alimentari pot revinde aceste produse către cantine sociale, case de copii sau alte instituţii sociale cu un preţ reprezentând 25% din preţul cu care a fost achiyiţionat de retailerul care l-a transferat ONG-ului. Marja de 22% ar urma să fie utilizată ca finanţare a activităţilor de colectare şi donare a alimentelor. 

Textul legii nu specifică ce se întâmplă în situația în care nu există decât un număr limitat de entități înregistrate ca operatori alimentari, înscriși la ANSVSA, cu obiectivul declarat de a oferi aceste alimente unor grupuri defavorizate, situație în care unii operatori economici din sectorul agroalimentar pot ajunge în imposibilitatea de a recurge la acțiunea de a transfera, prin donare sau sponsorizare, produsele alimentare aflate aproape de expirarea datei limită de consum.

Nici patronatele din industria alimentară nu sunt mulţumite de modul în care este abordată risipa alimentară. „Majo­ritatea statelor UE au abordat problema risipei pe două căi principale: educarea populaţiei (segment unde se produce cea mai mare parte a risipei) şi stimularea donării alimentelor în scopuri caritabile, prin măsuri stimulative fiscale şi de altă natură. Totul, evident, după un studiu serios asupra proporţiei şi cauzelor risipei pe întregul lanţ, de la agricultură la frigiderul consumatorului. Noi, originali ca întotdeauna, studiu nu am făcut, că nu aveam bani şi nici nu ne trebuie, presa e plină de evaluări şi milioane de tone scoase din joben; de informarea şi educarea consumatorilor ne vom ocupa într-un viitor nedefinit, iar stimulente n-avem de unde, aşa că e mai simplu să dăm amenzi. Îşi imaginează cineva că producătorul agricol, procesatorul alimentar sau comerciantul vrea să piardă ceva din recoltă sau din produse, încât trebuie să vină inspectorul cu amenzi să-l aducă pe calea cea bună? Acelaşi lucru în cazul meu, de consumator - oricât aş fi de bogat, nu-mi convine să arunc mânca­rea cumpărată la gunoi, deci e nevoie să fiu mai avizat, mai informat asupra câtorva lucruri simple pentru a evita asta”, declară, pentru revista Piaţa, Mihai Vişan, director executiv Romalimenta.

Din perspectiva producătorilor de alimente, aborda­rea e forţată şi mai ales e întrucâtva grăbită, nu există nici mo­delul altor ţări pe care să îl adaptăm. „De aceea avem mari aşteptări de la normele de aplicare a legii, care să clarifice toate semnele de întrebare, încât totul să meargă bine: risipa să fie diminuată, fără a pune riscuri de sănătate pe seama viitorilor receptori ai alimentelor donate”, mai spune directorul executiv Romalimenta.

„Ideea de a vinde cu 3% din valoare (gratis, de fapt) ali­mente care pot fi revândute cu 25% este şi mai hazardată şi precis va genera şi abuzuri, evaziuni inteligente. Simplul concept non-profit nu e o protecţie, pentru că orice entitate o poţi face lipsită de profit, mărind la maxim cheltuieli materiale sau cu salariile, iar o marjă de 22% cred că mai întâlneşti pe la droguri, nu în economia reală”, afirmă Mihai Vişan.