Afirmațiile de tipul „îmbunătățește memoria”, „detoxifiază organismul” sau „sprijină sistemul imunitar” sunt din ce în ce mai frecvente pe ambalajele produselor alimentare sau în reclamele la suplimente. Dar cât de adevărate sunt ele?

Așa-numitele mențiuni de sănătate (health claims) sunt strict reglementate în Uniunea Europeană, care a aprobat, până în prezent, aproximativ 260 de astfel de mențiuni, în timp ce în jur de 70% totalul propunerilor au fost respinse pentru lipsa argumentelor științifice solide, conform unor evaluări riguroase realizate e EFSA, Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară.

Cum recunoaștem afirmațiile înșelătoare

Conform regulamentului european în vigoare, sunt considerate problematice:

• • Afirmațiile vagi sau ambigue, de tipul „crește vitalitatea”, fără trimitere la efecte fiziologice dovedite;
• • Sugestia că sănătatea ar fi afectată în lipsa consumului produsului promovat;
• • Referințele la medici sau experți individuali, în special de tip „guru”, care induc ideea de autoritate fără fundament științific verificabil.

Uniunea Europeană a combătut și în trecut mențiunile de sănătate neștiințifice. De exemplu, cele referitoare la așa-numitele „probiotice” nu au fost autorizate, din cauza lipsei datelor științifice care să demonstreze beneficii de sănătate. Similar, „ceaiurile detox” sunt și ele o categorie problematică, întrucât procesul de „detoxifiere” nu este recunoscut de comunitatea medicală drept unul real sau controlabil.

Comisia Europeană pune la dispoziția publicului un Registru al Afirmațiilor privind Sănătatea, în care pot fi consultate mențiunile evaluate de EFSA și aprobate oficial de Comisie. Totodată, campania #Safe2EatEU oferă resurse utile pentru orientarea printre informațiile de pe etichete și din publicitate.

Recomandarea specialiștilor: citiți cu spirit critic afirmațiile de sănătate de pe produse și nu înlocuiți niciodată sfatul medicului cu promisiunile de marketing.