Revista Piata / nr.44 / iunie 2008

Analistii sunt unanimi: preturile produselor alimentare nu vor mai reveni la nivelul de altadata

Revista Piata / nr.44 / iunie 2008

Analistii sunt unanimi: preturile produselor alimentare nu vor mai reveni la nivelul de altadata

Alimente de baza la pretul produselor de lux - cine si-ar fi imaginat o asemenea posibilitate in urma cu doi-trei ani? Cu toate acestea, in ultimele luni, majoritatea institutiilor nationale si internationale atrag atentia ca ideea uleiului ieftin, a cerealelor la indemana ori a zaharului la pret rezonabil, trebuie abandonata.

Daca la inceputul lui 2008 se vorbea despre 3-4 ani de preturi mari la produsele alimentare, in ultimele zile acest interval s-a largit simtitor, la intreg deceniul urmator. Comisarul european pentru dezvoltare Louis Michel declara recent ca majorarea preturilor la alimentele de baza poate provoca un dezastru umanitar mondial. "Era alimentelor la pret mic pe piata internationala a trecut. Preturile produselor alimentare nu vor mai reveni la nivelul de altadata", spunea cu pesimism, Michel.

In Romania, seceta de anul trecut a distrus doua treimi din culturile de cereale. Ceea ce a facut ca, in primul trimestru din acest an, agricultura sa aiba o pondere nesemnificativa in Produsul Intern Brut (PIB), de numai 2,4%. in plus, a fost singurul sector de activitate care a inregistrat scaderi. Spre comparatie, sectorul constructiilor a inregistrat in primele trei luni din an un avans de 32,4%, comparativ cu primele trei luni din 2007.

De altfel, toate celelalte sectoare de activitate au consemnat cresteri valorice, doar productia din agricultura a scazut cu 0,5% in perioada mentionata. Dar ce e mai grav de abia acum incepe.

Dupa cum spuneam, cultu rile de anul trecut au fost distruse in proportie de peste 60%, ceea ce a dus la scumpirea produselor agricole si alimentare. Situatia este prezenta in toata Europa, in special statele din Europa Centrala si de Est, care nu au sisteme de irigatie bine puse la punct. Astfel ca, lipsa materiei prime din agricultura a determinat o scumpire masiva a alimentelor in partea aceasta a Europei.

Ce ne spun statisticile? In luna aprilie, cea mai spectaculoasa crestere a preturilor la alimente a fost inregistrata in Bulgaria (25,4%). Vecinii nostri au fost urmati de Letonia (scumpire a alimentelor de 21,7%), Estonia (scumpire de 18,3%), Lituania (18,1%), Ungaria (14,8%) si Romania (12,4%). Institutul local de statistica (INS) prezinta date si mai pesimiste. Pe scurt, in perioada aprile 2007 - aprile 2008, marfurile alimentare s-au scumpit cu o viteza aproape dubla fata de restul marfurilor: 11,44%, la o inflatie totala de 8,62%. Expertii Bancii Nationale au analizat situatia si au ajuns la o concluzie deloc optimista: "Pentru al doilea trimestru consecutiv, dinamica preturilor volatile (in crestere cu 4,7 puncte procentuale fata de decembrie 2007) a fost impulsionata de scumpirea titeiului pe pietele internationale, care s-a reflectat in majorari ale pretului intern al carburantilor, aceasta fiind transmisa in preturi.

In plus, rata anuala de crestere a preturilor la alimente s-a mentinut deosebit de ridicata, in special pe segmentul fructelor. Se observa insa modificari la nivelul surselor de presiune, efectul pozitiv al temperarii cresterii preturilor in cazul produselor de morarit si panificatie fiind anulat de preluarea tensiunilor manifestate pe plan regional pe segmentul produse lor lactate si al carnii. De asemenea, desi a scazut in intensitate, socul produs de reducerea la o treime a productiei de floarea soarelui a afectat consistent piata uleiului. In industria alimentara si a bauturilor asistam la o reducere de sapte ori a ratei de crestere a productiei, datele privind cifra de afaceri din aceasta ramura indicand stagnarea livrarilor pe piata interna si scaderea cu aproape 12 la suta a celor la export, pe fondul rezultatelor modeste din agricultura, dublate de persistenta pierderilor de competitivitate externa.

In cazul plantelor oleaginoase, ratele anuale de crestere a preturilor de productie s-au majorat de aproape trei ori (la 100 la suta), iar in cazul cerealelor s-au mentinut extrem de ridicate (intre 94 la suta si 116 la suta). Presiunile au inceput sa se accentueze si pe segmentul produse lor animale, unde variatia trimestriala a preturilor de productie s-a majorat de aproape sase ori comparativ cu intervalul anterior (la 13,2 la suta), in principal din cauza scumpirii laptelui pentru consum si a unor sortimente de carne", spun cercetatorii din Banca centrala.

Poate spre finalul acestui an sa intrezarim o speranta. Daca nu va fi seceta ori inundatii, am putea consemna una din cele mai bune productii agricole din ultimii ani. Asta s-ar putea traduce prin cresterea ofertei si prin scaderea pretului. Din pacate, intregul cadru macroeconomic romanesc depinde de evolutia agriculturii. Tocmai din acest motiv, analistii financiari fac apel la necesitatea construirii unei infrastructuri solide in agricultura. Este nevoie de construirea si consolidarea ei, si in primul rand a unor sisteme eficiente de irigatie.

Toate aceste scumpiri au partea lor buna: alimenteaza vanzarile magazinelor, indiferent ca fac parte din comertul traditional sau din cel modern. Eventualele volume mai mici de cumparaturi ale clientilor vor fi compensate de preturile mai mari, care aduc venituri mai consistente, spun si analistii din Banca Nationala. "O contributie notabila la finantarea consumului popu latiei au avut-o creditele bancare, dar probabil si veniturile din activitati care apartin economiei neobservate din punct de vedere statistic. In acelasi sens au actionat si stimulii de natura ofertei, in particular expansiunea robusta in profil teritorial a formelor moderne de comert.

Datele statistice disponibile pentru ana liza consumului populatiei pe piete de provenienta nu sugereaza redresarea pozitiei detinute de oferta autohtona in comparatie cu importurile - ambele segmente au consemnat decelerari ale ritmului anual fata de trimestrul precedent, insa dinamica importurilor a ramas net superioara celei aferente ofertei interne", arata expertii BNR.

In urmatorii 10 ani vom asista la preturi fara precedent la toate produsele agricole

Din pacate, scumpirea alimentelor va urma o traiectorie "fara precedent", dupa aprecierea analistilor internationali. Potrivit unui studiu realizat de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) si Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO), preturile produselor alimentare in urmatorul deceniu "vor depasi, in medie, nivelurile din ultimii zece ani". Si, pentru a nu exista dubii, se adauga ca se vor inregistra "preturi fara precedent pentru aproape toate produsele agricole".

Sa le luam pe rand. In perioada 2008 - 2017, fata de intervalul 1998 - 2007, FAO estimeaza o crestere a pretului carnii de vita si de porc cu circa 20%. La fel, zaharul se va scumpi cu aproximativ 30%, iar tarifele la grau, porumb si lapte praf degresat se vor majora intre 40% si 60%. De asemenea, majorarea va fi de peste 60% pentru unt si plantele oleaginoase si de peste 80% pentru uleiurile vegetale.

Iar aceste previziuni negative ar putea fi chiar depasite daca ne uitam la datele actuale. Un singur exemplu: la nivel mondial, alimentele s-au scumpit cu peste 50% in primele patru luni ale anului 2008, fata de aceeasi perioada din 2007. Ceea ce a afectat, in primul rand, cele mai sarace state si a provocat deja revolte in Africa, in Caraibe si Asia.

Uniunea Europeana a luat deja o serie de masuri pentru a combate criza alimentara: regula de lasare in parloaga a terenurilor a fost abandonata, nivelul cotelor de lapte a fost ridicat, iar taxele vamale la cereale au fost suprimate. Totusi, liderii europeni par in acest moment mai preocupati de criza scumpirii alimentelor la nivel global, mai ales in statele sarace. Presiunile inflationiste din UE si zona euro sunt un motiv de ingrijorare pentru liderii europeni, dar nu la nivelul crizei din statele sarace ale Asiei sau Africii. Daca Banca Centrala Europeana (BCE) incearca sa ramana calma, agatandu-se de dobanda de politica monetara ca de o stea norocoasa, alte institutii europene au inceput sa dea semne de panica sau de precautie crescuta, care anticipeaza un pericol posibil.
In acest sens poate fi interpretata decizia institutului Eurostat, oficiului european de statistica, de a publica separat, un raport asupra evolutiei preturilor marfurilor alimentare. Dincolo de raportul lunar clasic privind inflatia, Eurostat a inceput din luna mai sa publice o statistica separata despre evolutia preturilor din domeniul alimentar. Iar datele primului raport sunt cel putin alarmante: alimentele s-au scumpit cu 7,1% in Uniunea Europeana in luna aprilie, fata de aceeasi luna a anului trecut.

In zona euro, produsele alimentare s-au scumpit cu 6,2% (aprilie 2007 - aprilie 2008). Pe ansamblu, rata anuala a inflatiei a fost in luna a patra a anului de 3,6% in Uniunea Europeana si de 3,3% in zona euro. Practic, pretul alimentelor a crescut de doua ori fata de rata medie a inflatie. In plus, in lunile martie si aprilie s-a inregistrat cea mai ridicata crestere a preturilor la ali mente in cele 27 de state ale Uniunii Europene din 1996.

De ce s-a ajuns aici, totusi? Primul lucru pe care trebuie sa-l avem in minte este cresterea demografica accentuata. Populatia planetei va ajunge, in 30 de ani, la noua miliarde de locuitori, de la sase miliarde, cat sunt in prezent. Pe scurt, cresterea va fi de 50%. De unde rezulta ca oamenii, animalele si chiar motoarele autovehiculelor vor avea nevoie de un consum suplimentar de cereale. Aici ajungem la al doilea motiv: din anul 1950 si pana astazi, suprafetele arabile au crescut doar cu 10%, in timp ce populatia aproape s-a triplat. Mai exact, de la o populatie de 2,5 miliarde de oameni (in 1950), am putea ajunge la 9 miliarde in 2050. Crestere de peste trei ori, la aproape aceeasi suprafata arabila.

La toate acestea se mai adauga un lucru: incalzirea globala. Incalzirea va determina secete prelungite si inundatii. Prognozele sunt sumbre: incalzirea planetei va face ca, pana in 2050, 130 de milioane de asiatici sa sufere de foame, iar Africa sa ramana fara rezerve de grau. Tot in Asia, 100 de milioane de persoane vor fi afectate de inundatii, iar culturile de orez, grau vor scadea cu cel putin zece procente. Secete prelungite si inundatii puternice, acestea sunt efectele incalzirii globale.

Pe scurt, scenariul pentru perioada 1950 - 2050 arata astfel: populatia ajunge la 9 miliarde, crestere de peste 3 ori, dar suprafata agricola se mareste doar cu zece procente. In plus, multe din terenurile arabile vor fi cuprinse de secete si inundatii.