O nouă ediție Financial Outcome s-a desfășurat, pe 12 decembrie 2022, la București și în mediul online. În cadrul conferinței, specialiști din domeniu au prezentat cele mai importante aspecte ce trebuie avute în vedere pentru închiderea anului financiar 2022, care sunt principalele tendințe IFRS și raportarea non-financiară, dar și care sunt noutățile fiscale și reglementările contabile ce vor intra în vigoare din 2023.
Vă invităm să descoperiți punctele cheie ale evenimentului, ce a inclus două sesiuni de prezentări. Cei care nu au ajuns la eveniment pot solicita înregistrarea conferinței pe site-ul BusinessMark, în secțiunea On Demand.

Prima sesiune a fost deschisă de Amelia Toader, Senior Manager, EY Romania, care a vorbit despre instrumentul multilateral care modifică tratatele de evitare a dublei impuneri ale României începând cu 1 ianuarie 2023 și care sunt implicațiile pentru companiile românești.

„Până la acest moment, sunt 99 de state semnatare a MLI, dintre care 70 au ratificat MLI. 67 de state au inclus România în lista tratatelor acoperite de MLI. Pot exista situații când România a ales o țară pentru MLI, însă ele nu ne-au ales pe noi, cum este exemplul Elveției, sau țări care ne-au ales pe noi, dar noi nu le-am ales pe ele, cum este situația Germaniei. Acesta este un mecanism viu, astfel că lista țărilor s-ar putea modifica în mod constant.
Nu putem spune că este un instrument tehnic ușor de înțeles, de citit, de interpretat. Dificultatea lui reiese și din modul în care a fost prezentat. Acest instrument vine și modifică convențiile de evitare a dublei impuneri, însă nu le modifică pe toate. Pe cele pe care le modifică, nu le modifică la fel. El nu anulează și nici nu înlocuiește convențiile de evitare a dublei impuneri, ci trebuie citit în paralel: trebuie să ne uităm la convenția care ne interesează, trebuie să ne uităm la instrumentul multilateral și să vedem exact dacă avem modificări care ne impactează.
În acest sens, OECD a dezvoltat un tool, o bază de date care se numește MLI Matching Tool, care ne ajută să citim articolele acoperite de MLI și să vedem care este statusul la nivel internațional. Cu ajutorul acestui tool vedem dacă țările s-au ales una pe cealaltă pentru aplicarea MLI, de când a intrat în vigoare, când s-a ratificat și care sunt articolele acoperite. Practic, acest tool nu redă și ce anume s-a modificat din convenție. Trebuie să mergem înapoi la convenție și să vedem exact ce anume se modifică, în funcție de opțiunile fiecărei țări. OECD, deși a emis recomandări pentru integrarea instrumentului în convențiile emise de fiecare țară, momentan acest lucru nu s-a întâmplat – sunt foarte puține state care să modifice convențiile existente astfel încât să redea și modificările MLI.”

În continuare, Viorel Sbora, Transfer Pricing & DAC6 Partner, ATIPIC Solutions, a vorbit despre tendințe în dosarul prețurilor de transfer.

„Am sesizat o tendință a grupurilor multinaționale de a încerca să pregătească dosare ale prețurilor de transfer la nivel global. Vreau să discutăm puțin și despre ajustările de prețuri de transfer de final de an – trebuie avute în vedere niște reguli. O să discutăm, totodată, despre raportul pentru fiecare țară în parte, subiect care, începând de anul acesta, capătă o importanță cu totul și cu totul aparte.
Am observat, anul acesta, o tendință ca grupurile de companii să facă dosarul prețurilor de transfer la nivel centralizat. Noi încercăm să explicăm că nu este ok această abordare, pentru că în momentul în care se ajunge la faza de inspecție fiscală, tot la consultantul local se ajunge. Nu se va folosi dosarul făcut la nivel de grup. Autoritățile fiscale din România preferă să vadă analize făcute an pe an, în sensul în care, în momentul în care am analizat rezultatul companiei pe anul 2021, merg și analize și rezultatele comparabilelor tot pe anul 2021. Pe lângă dosarul prețurilor de transfer, discutăm și despre studiul de comparabilitate care reprezintă inima dosarului prețurilor de transfer.
Ce vă doriți, la sfârșitul zilei, de la un studiu de comparabilitate? Ei bine, trebuie avut în vedere faptul că autoritatea fiscală din România, în ceea ce privește tranzacțiile comerciale, are acces la baza de date TP Catalyst / Orbis / Amadeus – ei asta folosesc, asta au în procedurile lor administrative. Dacă vreau să evit orice fel de discuții, voi merge spre aceste baze de date.
Pot să fie și alte discrepanțe când vorbim despre studiile de comparabilitate făcute la nivel de grup. Nu de puține ori am văzut studii de comparabilitate în care, practic, persoana care l-a pregătit nu a inclus nicio referire la faptul că s-a încercat întâi efectuarea căutării la nivelul României, așa cum scrie în Ordinul 442/2016 și, din start, acest lucru poate să invalideze studiul de comparabilitate. Nu mulți sunt cei care știu că autoritățile fiscale din România au anumite preferințe: nu prea acceptă să vadă comparabile cu pierderi în eșantion. Degeaba încerc să vin cu un studiu de comparabilitate la nivel de grup cu pierderi, pentru că rezultatul este previzibil și anume că studiul de comparabilitate nu va fi acceptat de autoritatea fiscală română”, a explicat el.

De la Cristina Săulescu, Partener, Cabot Transfer Pricing, am aflat cre sunt cele mai importante noutăți fiscale ce vor intra în vigoare în 2023.

„Când vorbim despre microîntreprinderi, printre cele mai importante modificări, din punctul meu de vedere, este excluderea societăților de consultanță și management din categoria microîntreprinderilor, începând cu anul 2023. Modificarea pe care o așteptăm cu toții este să se excludă societățile de consultanță fiscală – să fie menționate în mod direct fie codurile CAEN care vor intra, fie acel cod care va fi exclus.
O altă modificare importantă, din perspectiva costurilor din punct de vedere al cash flow-ului, este că va trebui să existe minim un angajat – asta presupune niște cheltuieli mai mari.
Reducerea pragului de venituri este o modificare care va suferi o mică amânare, prin clarificarea cu care se va veni până la sfârșitul acestui an printr-un act normativ, și anume că se vor lua în considerare veniturile din 2023, nu cum se putea înțelege din Ordonanța 16 și anume că era vorba despre veniturile lui 2022, pentru că aici apăreau niște discrepanțe, iar anumite entități ar fi fost puse într-o poziție nefavorabilă.
O altă modificare este posibilitatea de a avea cel mult trei participări de minim 25% în microîntreprinderi – asta nu înseamnă că nu pot avea participări de peste 25% în mai multe entități, indiferent de număr, doar că pot fi considerate microîntreprinderi doar trei dintre ele. Este, până la urmă, la latitudinea noastră care din cele trei pot fi în continuare microîntreprinderi. Se introduce o restricție, iar asta e ceva ce trebuie avut în vedere de cei care pot fi în poziția de a fi microîntreprinderi: nu mai poți să devii microîntreprindere în momentul în care treci la impozit pe profit. Ca o consecință a excluderii anumitor CAEN-uri și a impunerii de minim un angajat vine și cota unică de impozitare de 1%.”

Mitel Spătaru, Tax Partner, Crowe Romania, a încheiat prima sesiune Financial Outcome, vorbind despre rolul de îndrumare al autorității fiscale și dacă este acesta un instrument util pentru contribuabili în vederea conformării voluntare.

„ANAF are un rol de îndrumare activ în relația cu contribuabilul și știm că, de cele mai multe ori, când sunt modificări fiscale, contribuabilul se poate adresa către ANAF, pentru a obține o opinie prealabilă cu privire la conformarea în relație cu o prevedere fiscală – fie că vorbim de o declarație sau de un tratament fiscal. Acest drept este destul de uzitat.
Conform unei modificări de la finalul lui 2015, care a intrat în vigoare în 2016, când a apărut noul Cod de Procedură Fiscală, în exercitarea dreptului de apreciere organele fiscale au obligația să ia în considerare opinia emisă în scris de organul fiscal competent contribuabilului în cadrul activității de asistență și îndrumare – soluția adoptată de organul fiscal în cadrul unui act administrativ fiscal sau soluția emisă anterior de instanța judecătorească, printr-o hotărâre definitivă, însă doar pentru fapte similare la același contribuabil. Nu putem folosi opinia primită de un alt partener de afaceri – trebuie să fie o opinie emisă către noi.
Când vine vorba despre Soluția individuală fiscală anticipată (SFIA), aceasta este contracost și reprezintă un act administrativ fiscal. În plus, se respectă o procedură specifică – formă și fond, se aplică numai pentru tranzacții viitoare, are un caracter obligatoriu în relație cu ANAF, iar termenul de răspuns este de șase luni.
Pe de altă parte, opinia prealabilă, care se solicită la ANAF nu presupune plata unei taxe, nu reprezintă un act administrativ fiscal, nu se supune unei proceduri specifice, nu prezintă documente probante decât dacă ANAF le solicită în mod direct. Totodată, se aplică doar pentru tranzacții deja realizate, are titlu de recomandare și un termen de 45 de zile de răspuns.
Ca puncte comune, ambele se emit la cererea contribuabilului, se referă la aplicarea legii fiscale la o situație de fapt prezentată de contribuabil, sunt opozabile organului fiscal și se aplică pentru situații similare.”

Luisiana Dobrinescu, Managing Partner, Dobrinescu Dobrev SCA, a deschis cea de-a doua sesiune a conferinței vorbind despre TVA-ul de 5% pentru livrarea de locuințe (sociale).

„Directiva de TVA prevede dreptul statelor membre de a aplica cel mult două cote reduse de TVA pentru anumite tipuri de bunuri, prevăzute în Anexa III din această directivă. Conform acestei directive, am putea aplica TVA de 5% nu doar pentru livrarea și construirea de locuințe sociale, ci și pentru lucrări precum: demolarea, reconstrucția, repararea locuințelor – inclusiv a locuințelor private, închirierea de bunuri imobile pentru uz rezidențial.
Statul român a ales să implementeze doar o parte din aceste reduceri, pentru locuințele sociale. Implementarea a început în 2008 în legislația românească, când s-a introdus pentru prima dată conceptul de locuință socială și cota de TVA de 5%. Care era contextul în care se introducea? Motivația făcea referire la «situația precară a fondului de locuit din România, agravată și de criza financiară, de cererea mare de locuințe înregistrate în ultimii ani (...), cât și de ritmul actual scăzut de construire». Acum, recent, OG 16/2022 spune că o locuință socială are următoarele condiționări: o suprafață maximă utilă de 120mp, prețul maxim de 600.000 lei. O persoană poate avea o singură locuință dobândită individual sau în coproprietate și stadiul de execuție să fie locuibil ca atare”, a spus ea.

În continuare, Oana Țăranu, Senior Manager, Corporate Tax Financial Services, PwC Romania, a susținut o prezentare despre structurile intragrup de management al lichidităților.

„Începe să se contureze și poziția autorităților fiscale privind tratamentul fiscal aplicabil în special plăților de dobândă care apar în astfel de aranjamente - și mă refer aici de structurile intragrup de management al lichidităților. Vorbim despre aranjamente de tip Cash-pool, dar și de structuri de In-house banking, acolo unde există o companie centrală în cadrul grupului - de exemplu, o trezorerie, care preia ceea ce în cadrul unui aranjament standard de tip cash-pool face o bancă externă. Există foarte multe variațiuni de astfel de aranjamente și, bineînțeles, fluxurile de numerar și tranzacțiile care pot să apară între participanții din grup sunt foarte diverse și diferit structurate.
La o structură standard de tip Cash-pool, avem o bancă externă implicată, există mai mulți participanți, un lider și documentație standardizată, unde rolurile sunt descrise foarte bine.
Cel mai întâlnit tip este cel de zero-balancing cash-pool cu transfer zilnic de fonduri. Surplusul de cash este transferat către contul principal, iar lichiditățile care se acumulează în contul principal sunt folosite pentru a acoperi minusurile, pozițiile debitoare din conturile individuale ale altor participanți.
Poate să existe și varianta de Cash-pooling noțional, unde nu are loc un transfer fizic de fonduri, ci este o cumulare virtuală a tot ce înseamnă poziții debitoare, creditoare, pentru toate conturile, de la toate subsidiarele participante.
Ce e diferit la In-house banking? Cea mai mare diferență este faptul că rolul băncii externe este minimizat. O companie centrală își ia rolul de bancă internă și își creează în infrastructura de IT o bancă virtuală ce implică o structură de conturi individuale pentru toate subsidiarele participante.”

Alina Făniță, CEO, PKF Finconta a încheiat conferința cu o prezentare despre standardele IFRS de prezentare a informațiilor privind sustenabilitatea.

„Este un pas mare în raportarea financiară și o necesitate venită din piață, în special de la investitori, pentru că aceștia nu pot evalua valoarea întreprinderi doar în baza unor date istorice, care se regăsesc în situațiile financiare. Orice investitor își pune întrebarea dacă acea companie folosește resursele într-un mod responsabil și dacă protejează mediul în care își desfășoară activitatea – cu alte cuvinte, dacă în afară de cifre, profitabilitate, face și ceva care să-i asigure o dezvoltare sustenabilă pe mai mulți ani. Uneori, pentru a dezvolta un standard de contabilitate poate dura mulți ani. În acest caz, lucrurile s-au petrecut rapid: în noiembrie 2021 a fost înființat noul comitet pentru standarde internaționale de sustenabilitate, iar după câteva luni, în martie 2022, au fost publicate aceste două drafturi – Standardul 1 și Standarul 2 de sustenabilitate, cu finalizare în decembrie 2022.
Încă nu a fost emisă versiunea finală a acestor standarde de sustenabilitate – de mâine și până joi este ultima ședință a IASB-ului cu privire la aceste standarde de sustenabilitate și ne așteptăm ca varianta finală să apară curând. Cele două standarde sunt IFRS S1, care include cerințele generale pentru prezentarea informațiilor financiare legate de sustenabilitate, și IFRS S2, care se referă la prezentarea informațiilor legate de climă”, a explicat ea.