Deși prețurile materiilor prime afectate de războiul dintre Rusia și Ucraina continuă să scadă, prețurile alimentelor în țările europene continuă să fie principala sursă inflaționistă.
Indicele de prețuri al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) pentru alimente a crescut în aprilie pentru prima dată în ultimul an, dar este în continuare cu aproximativ 20% mai mic decât nivelul record atins în martie 2022, iar majorarea din aprilie a reflectat prețurile mai mari la zahăr, carne și orez, care au compensat scăderile înregistrate de indicii prețurilor la cereale, produse lactate și ulei vegetal.
În timp ce indicele cărnii a crescut cu 1,3% de la o lună la alta, prețurile produselor lactate au scăzut cu 1,7%, prețurile uleiurilor vegetale au scăzut cu 1,3%, iar indicele prețurilor cerealelor a scăzut cu 1,7%, scăderea prețurilor mondiale la toate cerealele importante depășind creșterea prețurilor la orez.

Pentru a stopa spirala inflaționistă pe lanțul de aprovizionare alimentar, guvernele europene au decis să intervină și să pună capăt acțiunilor speculative ale procesatorilor, în anumite arii geografice, sau ale retailerilor, în alte cazuri. Există și cazuri în care retaileriii și-au asumat să reflecte scăderile prețurilor pentru materiile prime direct în prețurile produselor marcă proprie realizate cu acele materii prime.

Polonia ia în calcul prelungirea cotei zero de TVA

Polonia ar putea prelungi cota zero de TVA pentru alimentele de bază până în 2024, dacă inflația va persista, a declarat în weekend premierul Mateusz Morawiecki, citat de Reuters. Polonia a redus taxele la o listă lungă de produse, de la combustibil la îngrășăminte, pentru a ajuta consumatorii să facă față inflației în creștere, dar a trebuit să revină la taxe pentru benzină în acest an, în conformitate cu normele Comisiei Europene. Cu toate acestea, Bruxelles-ul a permis ca TVA-ul pentru alimentele de bază să fie menținut la zero.

În timp ce inflația a încetinit la 14,7% în aprilie, de la 16,1% în martie, potrivit unei estimări rapide a biroului de statistică, aceasta rămâne o problemă cheie în perspectiva alegerilor generale din acest an. "Dacă inflația nu va scădea foarte mult, nu este exclus ca în trimestrul al patrulea al acestui an să luăm decizia de a prelungi această scutire pentru anul viitor", a mai declarat Morawiecki.
Față de declinul anticipat de 5,9%, vânzările cu amănuntul ale Poloniei la prețuri constante au scăzut cu 7,3% în martie de la un an la altul, în timp ce producția industrială a scăzut cu 2,9% în loc de 1,9%, cât se preconiza.

Franța – guvernul amenință producătorii de alimente cu măsuri fiscale severe

Guvernul francez ar putea folosi măsuri fiscale pentru a recupera profiturile din industria alimentară dacă aceasta nu acceptă discuțiile privind prețurile ridicate, a declarat ministrul de finanțe Bruno Le Maire, citat de AFP. În condițiile în care inflația la alimente a atins un nivel record de 15% în ultimele luni, guvernul este furios că prețurile cu amănuntul rămân ridicate în ciuda scăderii prețurilor materiilor prime. Le Maire a declarat că industria alimentară obține profituri mari și că trebuie să redeschidă negocierile anuale cu retailerii și să reducă prețurile.

"Dacă industria alimentară nu se va întoarce la negocieri vom folosi toate măsurile pe care le avem la dispoziție, inclusiv taxele, pentru a recupera profiturile obținute pe nedrept pe seama consumatorilor", a declarat Le Maire jurnaliștilor înainte de întâlnirea cu reprezentanții marilor retaileri.

Prețurile alimentelor din Franța au crescut vertiginos după ce companiile alimentare și retailerii au convenit asupra unei creșteri medii de 10% a prețurilor în cadrul negocierilor anuale din martie, despre care ambele părți au spus că este necesară pentru a acoperi costurile de producție mai mari.

Marea Britanie - retailerii dau tonul reducerilor

Sainsbury's, al doilea mare grup de supermarketuri din Marea Britanie, a redus prețul pâinii și al untului, ca semnal că inflația alimentară va scădea și chiar se va inversa în următoarele luni. Grupul a anunțat marți că a redus prețul pâinilor Sainsbury's de 800 g de pâine Soft White Medium, Wholemeal Medium, Wholemeal Thick și Toastie White cu 11%. De asemenea, a redus prețul untului sărat și nesărat Sainsbury's la 1,89 lire sterline pentru 250g, o reducere de 5%. Prin comparație, prețul untului la mărcile producătorii locali din România este listat la raft la un echivalent de peste 1,9 lire, dar pentru pachete de 200 de grame.

"Ori de câte ori plătim mai puțin pentru produsele pe care le cumpărăm de la furnizorii noștri, vom transfera aceste economii către clienți", a declarat Rhian Bartlett, director comercial al Sainsbury's food, citat de Reuters.

Datele oficiale au arătat că prețurile alimentelor din Marea Britanie au fost cu 19,1% mai mari în martie față de anul precedent, cea mai mare creștere de acest gen din august 1977, în timp ce în aprilie inflația la alimente a fost de 17,3%, potrivit datelor din industrie. Comercianții cu amănuntul din Marea Britanie neagă afirmațiile potrivit cărora ar fi profitori, spunând că au suferit o scădere a profitului și că au marje de profit de 4% sau mai mici.

România – guvernul a inițiat un armistiiu între procesatori și retaileri cu o reducere de 20% pentru prețul laptelui

Acordul privind reducerea cu 20% a prețului pentru laptele de consum, încheiat între procesatori și marii retaileri a intrat în vigoare la 1 mai, sub îndrumarea și supravegherea Consiliului Concurenței, astfel încât noile contracte de livrare să nu încalce legislația de concurență.

78% dintre procesatori, respectiv 18 din 23, participă la acordul voluntar temporar pentru reducerea prețului laptelui, aceștia inițiind deja renegocierea contractelor cu comercianții, potrivit datelor analizate de Consiliul Concurenței. Acest acord a fost acceptat de toate marile rețele de retail prezente pe piața locală.

”Este un pas important faptul că, încă din prima zi, au confirmat participarea la acord, alături de toate rețelele comerciale, 78% dintre procesatori și sunt convins că, în zilele următoare numărul acestora va crește” a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Astfel, din informațiile colectate de Consiliul Concurenței din platforma Monitorul Prețurilor reiese faptul că în primele zile de la intrarea in vigoare a acordului, în rafturile magazinelor există deja reduceri ale prețului laptelui românesc, atât pentru cel de 1,5% grăsime cât și pentru cel de 3,5%. Există situații în care reducerile sunt mai mici, deoarece nu s-au încheiat renegocierile contractelor între retaileri și procesatori.

Îngrijorări la FAO privind creșterea prețului la orez

"Pe măsură ce economiile își revin după încetiniri semnificative, cererea va crește, exercitând o presiune ascendentă asupra prețurilor la alimente", a declarat economistul-șef al FAO, Maximo Torero pentru Reuters.
"Creșterea prețurilor la orez este extrem de îngrijorătoare și este esențial ca inițiativa privind Marea Neagră să fie reînnoită pentru a evita alte creșteri ale prețurilor la grâu și porumb", a mai spus Torero, referindu-se la un acord care permite exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră.

Într-un raport separat privind cererea și oferta de cereale, FAO a prognozat o producție mondială de grâu în 2023 de 785 milioane de tone, ușor sub nivelul din 2022, dar totuși al doilea cel mai mare rezultat înregistrat vreodată.
FAO și-a majorat prognoza privind producția mondială de cereale în 2022 la 2,785 miliarde de tone, de la 2,777 miliarde de tone, cu doar 1,0% mai puțin decât în anul precedent.

UE restricționează importurile de cereale din Ucraina

Comisia Europeană a anunțat restricții la importurile de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui din Ucraina în Polonia, Ungaria, România, Slovacia și Bulgaria până la 5 iunie, pentru a determina Polonia, Ungaria, Slovacia și Bulgaria să ridice interdicțiile unilaterale de import pe care le impuseseră, invocând necesitatea de a-și proteja fermierii. România nu a interzis importurile.

Ucraina a exportat în principal produse agricole prin porturile din Marea Neagră până când acestea au fost blocate de Rusia anul trecut.

Trei porturi din regiunea Odesa au fost redeschise ulterior, în cadrul unui pact susținut de ONU încheiat în iulie pentru a crea un coridor sigur pentru exporturi, pentru a contribui la combaterea crizei alimentare mondiale. Alte porturi ucrainene, inclusiv unul dintre cele mai importante, Mykolaiv, rămân închise.

Ucraina, unul dintre cei mai mari exportatori de cereale și semințe oleaginoase din lume, a apelat în schimb la rutele terestre și a extins exporturile prin intermediul micilor porturi de pe Dunăre.

Datele vamale ucrainene arată că, în 2022, au fost exportate în România 3,39 milioane de tone de porumb, 1,47 milioane de tone de grâu și 529.689 de tone de orz. În 2021, au fost exportate doar 526 de tone de porumb, fără transporturi de grâu sau orz.

Polonia, între timp, a primit 2,08 milioane de tone de porumb, 579.315 tone de grâu și 44.114 tone de orz în 2022. În anul precedent, în Polonia au fost exportate doar 6.269 de tone de porumb și 3.033 de tone de grâu, fără orz.

De asemenea, au existat creșteri abrupte ale exporturilor către Ungaria și Bulgaria, deși volumele nu sunt la fel de mari ca cele care trec prin România și Polonia. Inițial, agricultorii din Europa de Est au beneficiat din punct de vedere financiar de pe urma conflictului din Ucraina, deoarece prețurile pentru culturile lor au crescut brusc, în conformitate cu piețele mondiale de cereale.

Cu toate acestea, fermierii s-au confruntat cu o concurență sporită pe piețele locale din partea cerealelor și a semințelor oleaginoase ucrainene. De asemenea, agricultorii au constatat că este mai dificil și mai scump să își transporte recoltele, deoarece multe dintre camioanele și vagoanele pe care le-ar folosi în mod normal transportă în schimb volume mari de cereale din Ucraina.

Scăderea bruscă a prețurilor din ultimele câteva luni a sporit, de asemenea, îngrijorarea lor, unii dintre ei dând vina pe importurile ucrainene. Cu toate acestea, scăderea prețurilor reprezintă o tendință globală pe care comercianții o atribuie unor factori precum exporturile puternice din Brazilia și Rusia, precum și cererea mai slabă decât se aștepta din partea Chinei.

ONU susține prelungirea acordului

Ucraina, Rusia și Turcia au discutat săptămâna trecută propunerile ONU de prelungire a acordului care permite exportul în siguranță de cereale ucrainene în Marea Neagră, acord pe care Moscova a amenințat că îl va părăsi la 18 mai din cauza obstacolelor în calea exporturilor sale de cereale și îngrășăminte.
ONU și Turcia au negociat acordul privind Marea Neagră în iulie anul trecut, pentru a contribui la soluționarea crizei alimentare mondiale, agravată de războiul din Ucraina purtat de Moscova. În același timp, ONU a convenit să ajute Moscova să își faciliteze propriile transporturi agricole.

Întâlnirea de la Istanbul de joi a înalților oficiali pare să se fi încheiat fără acordul Rusiei de a prelungi acordul privind Marea Neagră. Kremlinul a declarat că președintele rus Vladimir Putin ar putea vorbi cu președintele turc Tayyip Erdogan în scurt timp, dacă va fi necesar, cu privire la o prelungire a acordului, dar nu există astfel de planuri în prezent.

Cererile Rusiei. O bancă americană ar putea fi soluția pe termen scurt

Ministerul Apărării din Turcia a declarat că s-au înregistrat progrese în cadrul discuțiilor privind acordul privind grânarele din Marea Neagră și că părțile au convenit să continue întâlnirile tehnice cvadripartite cu privire la acest acord.
Rusia a emis o listă de cerințe privind propriile exporturi agricole pe care dorește să le îndeplinească înainte de a fi de acord cu o prelungire a acordului. Printre acestea se numără repornirea unei conducte care livrează amoniac rusesc către un port ucrainean de la Marea Neagră, lucru pe care ONU a făcut presiuni în acest sens.

În timp ce aceste exporturi rusești nu fac obiectul sancțiunilor occidentale impuse în urma invaziei din februarie 2022 în Ucraina, Moscova spune că restricțiile privind plățile, logistica și asigurările reprezintă o barieră în calea transporturilor.
"Permiteți-mi să fiu clar, Rusia exportă foarte bine. Exportă cereale și îngrășăminte la aceleași niveluri, dacă nu chiar mai mari, decât înainte de invazia la scară largă (a Ucrainei)", a declarat ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, reporterilor.

O altă cerere cheie a Rusiei este returnarea accesului la sistemul de plăți SWIFT pentru Banca Agricolă Rusă, cunoscută sub numele de Rosselkhozbank, care a fost întrerupt de Uniunea Europeană în iunie din cauza invaziei Moscovei în Ucraina. Ca o alternativă, Națiunile Unite au propus ca alte bănci să ajute la procesarea plăților. Reuters a relatat că banca americană JP Morgan a procesat primele plăți pentru Banca Agricolă Rusă și ar putea procesa alte zeci, însă Moscova a declarat că aceasta nu este o soluție pe termen lung.

Cât de importante sunt aceste exporturi pentru Ucraina

Închiderea porturilor ucrainene anul trecut a obligat țara să exporte cereale și semințe oleaginoase prin estul UE pe calea ferată, cu camioane, barje și chiar cu feribotul. Totul a trecut prin estul Uniunii Europene, deoarece frontierele Ucrainei cu Rusia și Belarus au fost închise. Acordul susținut de Națiunile Unite pentru a permite crearea unui coridor sigur pentru exportul pe mare a eliminat o parte din presiunea de pe rutele terestre. Datele ONU arată că aproximativ 29,3 milioane de tone de produse agricole au fost exportate din porturile ucrainene de la Marea Neagră în cadrul coridorului de siguranță, inclusiv 14,8 milioane de tone de porumb.

Cu toate acestea, includerea a doar trei porturi înseamnă că capacitatea a fost insuficientă, iar produsele agricole au continuat să fie transportate pe cale terestră, chiar dacă aceasta este, în general, o opțiune mai scumpă decât cea maritimă. Se preconizează, de exemplu, că Ucraina va exporta aproximativ 24 de milioane de tone de porumb în actualul sezon 2022/23 (iulie/iunie), potrivit datelor IGC. Dar doar 62% dintre acestea au fost expediate prin acest coridor, cu mai puțin de două luni rămase din sezon.

Deși nimeni nu vorbește direct despre asta, exporturile de cereale și alte produse agricole reprezintă pentru Ucraina una dintre puținele alternative pe care această țară le are pentru finanțarea războiului și a muniției de care are nevoie pentru a continua lupta împotriva trupelor ruse. În acest moment, companiile americane ce joacă rolul de traderi de cereale sunt cele care fac jocurile în exporturile agricole ale Ucrainei și foarte posibil ca plățile să fie efectuate, prin intermediul altor firme, în muniție. În tot acest timp, Europa își protejează economiile, fermierii, și pune preț mai mare pe sancțiunile impuse Rusiei decât pe soluțiile concrete pentru a sprijini Ucraina în război.