Revista Piata / nr.43 / mai 2008

Incepand din acest an, comerciantii care dau restul clientilor in altceva decat numerar, ar putea fi amendati cu 4.000 de lei

Revista Piata / nr.43 / mai 2008

Incepand din acest an, comerciantii care dau restul clientilor in altcevadecat numerar, ar putea fi amendati cu 4.000 de lei

Ideea nu e rea. Comerciantii sa fie obligati sa dea restul clientilor in numerar, fara sa-i mai poata "agata" cu cate o bomboana, un pliculet de zahar vanilat samd. Cei care vor mai da restul in natura, s-ar putea trezi cu amenzi de pana la 4.000 de lei, potrivit proiectului de lege adoptat de Senat si aflat acum in dezbatere la CameraDeputatilor.

Cum spuneam, legea nu e rea. Numai ca ea nu tine seama de doleantele comerciantilor insisi. "Sa dai o lege prin care esti obligat sa asiguri numerarul pentru rest, e usor. Dar de unde iti procuri acel numerar, daca la noi, nici cu pile nu esti servit de Banca Nationala?", se intreaba Maria Zvanca, sotia lui Gheorghe Zvanca ? seful lantului de magazine SOCOM din Hunedoara. "BNR ar trebui sa asigure masa monetara necesara, pentru ca altfel se ajunge la situatii absurde prin care eu sa fiu amendata pentru ca nu am obtinut numerarul necesar de la BNR. Va spun sincer, cu toate pilele de care dispunem, ne-am adresat Bancii Nationale sa ne dea maruntis de un ban sau de zece bani ca sa putem sa ne desfasuram activitatea. Si degeaba!", marturiseste Maria Zvanca, ea conducand unul dintre punctele de vanzare ale companiei. Opinia Mariei e sustinuta si alti sefi de mici lanturi comerciale. "Stiti cum procedam in momentul de fata? Imi angajez oameni pe care-i trimit zilnic la angajati firmelor care stim ca lucreaza cu mult maruntis. Ma refer aici la firmele care administreaza parcari sau tonomate de cafea. Va spun sincer, ne bucuram pana si de cersetorii care vin sa le schimbam maruntisul in bancnote. Si ei sunt o buna sursa de monede", explica si Dan Mandai, proprietarul Hard Discount Brasov. El mai spune ca partea proasta e ca nimeni nu a consultat comerciantii, care ar fi avut si ei de facut amendamente la textul propus spre legiferare.

"Legea numerarului", cum ii spun comerciantii, nu iain seama exact doleantele comerciantilor

La randul lor, reprezentantii marilor retaileri spun ca se vor supune legii, ca si pana acum, prin asigurarea unui flux de monede divizionare suficient bunei activitati. "In Carrefour aprovizionarea cu maruntis se face la intrarea in schimb a casierelor si ori de cate ori este nevoie peste zi astfel incat situatiile in care casierele sa nu poata da rest sa nu existe. Aceasta lege nu ne afecteaza prea mult, deoarece in magazinele Carrefour nu oferim ca si rest bomboane, guma sau alte produse", a declarat Andreea Mihai, directorul de marketing al retailerului francez.

Cand a primit proiectul de lege, Guvernul nu a stat sa se gandeasca mult. I-a dat imediat aviz favorabil, semnat de insusi premierul Tariceanu. E drept, cu doua amendamente de care foarte probabil, deputatii vor tine seama. Primul ca nivelul amenzii sa fie revizuit si al doilea, ca amenzile date comerciantilor sa le poata aplica atat primariile, cat si organele de Politie, ANPC si alte institutii abilitate. Legea urmeaza sa fie dezbatuta la Camera Deputatilor in perioada imediat urmatoare.

Guvernul, prin semnatura premierului Tariceanu, zice ca legea e buna. "Poate la cuantumul amenzilorsa mai lucram putin..."

Problema numerarului aflat in circulatie este una sensibila, spun oficialii BNR. Prea mult numerar ar putea alimenta inflatia, iar prea putin ar crea probleme pe partea derularii normale a comertului. In prezent, in Romania se afla in circulatie 21,55 miliarde de lei. Din acesti bani, 5% ca valoa re, adica putin peste un milliard de lei, o reprezinta monedele. Ca numar, oficialii BNR estimeaza numarul monedelor aflate in circulatie, la peste 300 de milioane, acestea cantarind peste 1.200 de tone. Din totalul monedelor, circa jumatate (510 milioane de lei) sunt folosite pentru platile in numerar din segmentul FMCG (produse de bacanie, de cofetarie, tigari si presa, plati in baruri, cluburi si restaurante fast-food).

Oficialii bancii centrale estimeaza ca suficienta cantitatea de moneda aflata in circulatie, punand eventualele sincope de aprovizionare cu mo neda pe seama unor circumstante care tin mai mult de comercianti decat de BNR. "Exista zile in care cere rea de monede subdivizionare creste exponential, mai ales in preajma sarbatorilor calendaristice, cand se estimeaza vanzari mai mari. Exista si zile mai aglomerate din punctul de vedere al numarului de comercianti care ne solicita, dar pe ansamblu, alimentarile cu moneda divizionara se fac normal", spun reprezentantii bancii centrale.

Problema e una de principiu. Oricata bunavointa ai avea, e foarte dificil sa reglementezi un segment fara sa iei in seama doleantele jucatorilor din respectivul sector de business. PSD-istul Mihai Apostolache, initiatorul legii. Sustine ca tot ceea ce a dorit a fost sa ridice gradul de civilizatie al comertului local. "In ultimul timp, sunt tot mai frecvente cazurile in care acordarea restului de catre comercianti se face intr-o varietate de produse, obligand consumatorul sa le primeasca", isi motiveaza Apostolache demersul. Guvernul e si el de bunacredinta, sprijinind proiectul de lege, chiar daca vine din partea unui partid in opozitie. Dar nici din partea Guvernului nu s-a gandit nimeni sa puna mana pe un telefon si sa-i intrebe pe comercianti daca nu cumva ar avea si ei amendamente de propus la o lege care-i priveste in mod direct. Asa cum senatorii au votat proiectul, e foarte probabil ca si deputatii sa procedeze la fel. Si sa ne trezim pe piata cu o alta lege stramba, care sanctioneaza pe cine nu trebuie.

Numerarul in moneda subdivizionara aflat in circulatie la inceputul lunii aprilie era, potrivit oficialilor Bancii Centrale, 1,05 miliarde de lei, cantarind peste1.200 de tone

Din birourile cu storuri trase ale parlamentarilor si ale Guvernului, legile ies pe banda rulanta. Nu de putine ori ele produc disfunctionalitati mai mari decat lucrurile pe care incear ca sa le reglementeze. Aceste disfunctionalitati sunt obiect de interpelari parlamentare, de initiative de corectie, de saptamani de discutii si pe urma de legi care corecteaza alte legi, ele insele corectate la randul lor, de alte legi... Asta in loc ca treaba sa fie facuta din start asa cum trebuie. Vorba celebrului artist Vincent van Gogh, care ii scria fratelui sau Theo: "E trist cand leacurile provoaca lucruri mai rele decat boala". Despre asta a fost vorba.