-    StarPopcorn a realizat o replică mare a unei pungi de popcorn, foarte vizibilă și veselă, pentru a-și promova un nou produs.
-    Jacobs a promovat promoția HotCool cu o plasare spectaculoasă și foarte atractivă vizual.
-    În aceeași linie, retailerii fac același lucru – de 1Decembrie, Kaufland a ancorat un steag imens, dintr-o parte în alta a magazinului.

b.    Imită un spațiu real
O tendință tot mai pronunțată este aceea de a recrea în magazin un ambient natural, de a pune produsul în contextul său real.
-    OMV a făcut acest lucru în perioada Sărbătorilor, pentru a-și prezenta colecția de pahare Schott Zwiesel – în fiecare benzinărie, a fost realizată o masă de sărbătoare, cu decoruri specifice și toate produsele expuse elegant.
-    Coca-Cola face acest lucru în proximitatea zonelor cu produse gătite
-    Hochland, pentru campania de vară Sandvișfest, a realizat un stand de sampling în forma unui food-truck, tot mai popular și în România.

-    Coca-Cola, pentru lansarea Lime, a adăugat plasărilor sale chiar arbuști adevărați de lămâi.

c.    Adaugă elemente luminate sau interactive
Tot pentru a capta atenția shopperului, brandurile încep să integreze tehnologia în plasările sale uzuale, nu doar ca și activități speciale. Una dintre cele mai vizibile de anul acesta este panoul interactiv (Doodle Magic Board) realizat de Albalact pentru Zuzu Stors. Shopperii erau invitați să atingă punctele interactive ale panoului, pentru a dezvălui noi informații și materiale video.


3.    Testarea – interacțiunea cu produsul
Brandurile vor să-și convingă shopperii să încerce noi produse, să experimenteze efectiv produsul lor. Degustările și samplingurile nu sunt deloc noi, însă calitatea lor crește vizibil. De asemenea, există un trend pronunțat pentru demonstrațiile de gătit, realizate de tot mai multe branduri, de la legume până la bere.

-    Hochland a realizat Sandvișfest, o campanie ce a avut și o componentă de degustare. La fiecare stand, au fost prezenți bucătari și nu promoteri, care găteau rețete special create de un expert, nu luate din rețetele de pe internet.
-    Bergenbier a lansat Bergenbier Ale în cadrul unui stand elegant, complet închis, îmbrăcat în ecrane, oferind, în interior, experiența unui bar.


4.    Umanizarea brandurilor
O tendință în creștere este cea de a implica oamenii reali în campanie. Cu toții suntem obișnuiți cu mascote prezente în magazin pentru deliciul copiilor. Dar, mai mult decât atât, brandurile își doresc să arate că sunt iubite și apreciate de alți oameni, de vedete, în felul acesta atrăgând un capital de atenție sporit.
-    Bonduelle a realizat un eveniment de lansare a colecției Aventurierii de Grădină, în cadrul căruia Prințesa Urbană, cunoscută bloggeriță de parenting, a citit poveștile Aventurierilor.

-    Andreea Marin a fost casieriță pentru o zi la Carrefour, pentru a promova un program pe care retailerul îl derulează alături de UNICEF.

-    Chef Foa realizează show-uri culinare în Kaufland.

-    Andreea Ibacka invită fanii în magazine, pentru a le oferi premii instant de la Colgate.

În paralel cu implicarea vedetelor și a influențatorilor, brandurile fac eforturi să reducă prezența promoterilor în magazin, pentru a reduce costurile. Totodată, eficiența campaniilor implementate prin promoteri scade, din cauza numărului lor mare, simultan, dar și a resursei umane – majoritatea promoterilor sunt tineri destul de dezinteresați de activitatea pe care o derulează.

5.    Creșterea numărului de proiecte de Category Branding
În online, shopperii sunt obișnuiți să găsească rapid ceea ce caută, folosesc filtre, sortează, utilizează butonul de Search. În magazine, sunt deseori frustrați de faptul că nu pot identifica produsele căutate suficient de repede. Tocmai de aici, a crescut interesul pentru proiectele de reorganizare a categoriilor, al căror obiectiv este de a simplifica experiența de căutare.


Comparativ cu ceea ce se întâmplă la nivel global, lipsesc două componente principale:
1.    Introducerea instrumentelor digitale – lipsesc chioșcurile digitale, ecrane care să permită identificarea produselor sau selectarea pe diferite nevoi, proximity marketing e încă la nivel incipient, la fel și folosirea RFID-ului, toate acestea sunt trenduri cu expansiune mare în piețele dezvoltate.
În continuare, investițiile în această zonă sunt mici, brandurile nu au curaj să aloce bugete, temându-se de faptul că utilizatorii nu vor ști să le folosească.

2.    Conectarea magazinului cu digitalul – prea des, ele rămân canale separate, gestionate de departamente diferite din cadrul companiei. În acest context, foarte multe oportunități sunt pierdute, mai ales că shopperii folosesc tot mai mult telefonul în fața raftului, căci rata de penetrare a smartphone-urilor a ajuns la 63% în 2016.

Așadar, retailerii sunt tot mai conștienți de faptul că o sursă de valoare vine din experiențele pe care le oferă shopperilor.  Pare că tot mai mulți înțeleg faptul că sortimentația și prețurile nu mai sunt diferențiatori, ci mai degrabă cerințe de bază ale shopperilor.

Citește și:

Concepte inedite pentru experiențe unice