Revista Piata / nr.33 / Iulie 2007

Cresterea preturilor la alimente prezinta cea mai recenta ingrijorare in cercul analistilor economici, la nivel global

Fenomenul va lovi puternic taril mai sarace, unde procentul cheltuielilor pe mancare este mai mare deoarece populatia are un venit mai micdisponibil pentru produse neesentiale.

Inflatia preturilor alimentelor ar putea avea implicatii serioase si pentru oamenii din Romania, care cheltuiesc un procent serios din salariu pe mancare.

Pretul si disponibilitatea produselor alimentare nu au reprezentat probleme majore in tarile dezvoltate. De fapt, preturile din retail ale acestor produse au coborat constant, deoarece competitia tot mai acerba de pe piata alimentelor a generat preturi mici pentru produse de baza, precum painea, untul, laptele si faina. Intrebarea care se ridica este: sunt capabili retailerii sa mentina aceste preturi sau promotiile, care azi reprezinta un lucru banal in distributia moderna de alimente, vor deveni doar o amintire? Se vorbeste mult in cercurile economice, in ultimele luni, despre un fenomen numit " agflatie " (" agflation "); termenul este folosit pentru a descrie cresterea recenta, la nivel mondial, a preturilor alimentelor si cerealelor. Agflatia loveste puternic piata globala a produselor alimentare. In ultimele luni, in SUA pretul oualor a crescut cu o cincime, iar cel al laptelui - cu aproximativ 5%. In Marea Britanie, preturile alimentelor si ale bauturilor s-au marit cu peste 6%. Aceste preturi reflecta cresterile bruste si dureroase ale preturilor materiilor prime, ca rezultat al productiei insuficiente de cereale si a unei cereri tot mai mari de marfuri de calitate din partea producatorilor alimentari din toata lumea. Inflatia preturilor din sectorul alimentar inca n-a afectat serios consumatorii din tarile cele mai dezvoltate, deoarece cheltuielile pe mancare de consumat acasa reprezinta deocamdata un procent relativ scazut din totalul cheltuielilor. In tarile mai putin dezvoltate inflatia preturilor alimentelor va avea impactul cel mai puternic, dat fiind faptul ca procentul cheltuielilor pe mancare este mai mare in tarile mai sarace, deoarece populatia are un venit mai mic disponibil pentru produse neesentiale. O inflatie de 10-20% a preturilor alimentelor ar putea avea implicatii serioase pentru oamenii din aceste tari.

Motivele din spatelecresterii preturilor

Exista cateva cauze care explica aceasta crestere brusca a preturilor produselor alimentare:

1. Preturile produselor petroliere au modificat radical structura recoltelor. Preturile mari ale produselor petroliere i-au determinat pe multi fermieri din toata lumea sa treaca pe recolte de cereale care pot produce biocarburanti. Rezultatul acestui fenomen a fost ca mari suprafete cultivabile, dedicate anterior cerealelor alimentare, precum soia sau graul, au fost cedate porumbului, care este utilizat ca sursa de energie. In consecinta, nu au crescut doar preturile cerealelor alimentare, ci si cele ale grauntelor cu care sunt hranite pasarile si celelalte animale de ferma, astfel incat carnurile si lactatele, la fel ca si produsele alimentare complexe, au devenit mai scumpe.

2. Modificarea tiparelor meteorologice a avut un efect nociv asupra preturilor alimentelor. In multe parti ale lumii se inregistreaza recolte neobisnuit de sarace.

3. Rezervele alimentare au fost suprimate. " Muntii " de unt, carne si lapte praf, care faceau parte din Politica Agricola Comuna (Common Agricultural Policy) a Europei Occidentale, nu mai exista. In schimb, actuala politica a Uniunii Europene s-o concentrat pe furnizarea de alimente la cel mai mic pret posibil si pe importul din tari unde aceste produse sunt mai ieftine. Totusi, preturile ar putea fi impinse in jos in viitor, daca Uniunea Europeana decide sa elimine mai multe masuri protectioniste, permitand astfel intrarea unor produse venite din piete in curs de dezvoltare. Recenta deliberalizare a pietei zaharului din Uniunea Europeana a dovedit ca aceasta strategie poate avea un efect vizibil asupra preturilorde consum.

4. Cerere mai mare de produse alimentare. Cererea de produse alimentare are sanse sa devina chiar mai mare, pe masura ce populatia lumii creste, iar consumatorii din tari in dezvoltare accelerata, cum sunt China, Brazilia si India, devin mai avuti. In China, cererea de produse provenite de la animale de ferma a atins un asemenea nivel, incat costul productiei principale de carne, cea de porc, a crescut cu mai bine de 43% in ultimele luni. Costurile tot mai mari ale vietii in metropolele chineze aflate in plin avant economic vor avea impact in intreaga lume.

5. Dezvoltarea retailerilor internationali. In timp ce lanturile de retail devin internationale, iar operatiile lor globale sunt tot mai importante, in unele tari preturile alimentelor au crescut ca o consecinta a cererii externe. Polonezii au vazut cum preturile produselor din carne si lactate au crescut rapid dupa ce tara lor a intrat in Uniunea Europeana, in 2004, deoarece multinationalele din Europa Occidentala au inceput sa foloseasca Polonia ca o piata furnizoare, pe scara larga, pentru aceste produse.

Agflatia a avut deja un efect de soc asupra sectorului FMCG, fiindca alimentele esentiale utilizate in producerea de mancaruri costa mai mult.

Furnizori precum Kellogg, au ridicat preturile pentru a tine cont de aceste schimbari, in timp ce General Mills a anuntat ca va amortiza costurile mai mari prin micsorarea ambalajelor cu cereale pentru marci precum Cheerios. Cel mai mare producator alimentar din lume, Nestle, a anuntat de asemenea ca va creste preturile, ca rezultat al costurilor mai mari ale produselor de baza. Pretul nutretului derivat din cereale a crescut si el, ceea ce a afectat preturile la carnea de vita, porc si pui pe plan mondial. O strategie utilizata de unii producatori pentru a combate costurile in crestere ale materiilor prime este aceea de a pune accentul pe vanzarile destinate consumului in afara casei si, astfel, de a reduce dependenta de sectorul de retail. Cresterile de pret sunt mai usor de trecut cu vederea in piata horeca, mai putin sensibila la pret, iar aceasta a reprezentat o politica utilizata in mod remarcabil de Nestle. In plus, analistii bursei de valori apreciaza acum producatorii alimentari dupa capacitatea lor de a face fata preturilor in crestere.

In timp ce preturile alimentelor de baza nu vor avea probabil un impact semnificativ asupra rafturilor din supermarketuri mai devreme de 2008, lanturile de magazine alimentare au inceput deja sa se resimta. Printr-o decizie rara, Aldi a crescut preturile la lapte, cedand presiunii fermierilor care au de infruntat costuri mai mari. Cresterea preturilor de la Aldi a fost urmata de miscari similare ale multor concurenti. Potrivit unui studiu realizat recent in discounterele germane, aceste magazine au marit preturile la aproxi mativ 20% dintre produsele lor, cu o medie de 11%, in ultimele 12 luni. Este dificil de prevazut cine va avea cel mai mult de suferit de pe urma costurilor inflatiei alimentelor: consumatorul, retailerul sau furnizorul. Retailerii pot incerca sa lase greutatea inflatiei pe umerii producatorilor sau sa continue sa investeasca in promotii, in detrimentul marginilor de profit, in pietele mai competitive. Retailerii si producatorii s-ar putea alia, lasandu-i pe consumatorii finali sa suporte preturile mai mari. Ultima optiune ar fi o strategie dificil de urmat, deoarece cresterile preturilor sunt acum, pentru consumatori, aproape inacceptabile. Cum supravietuirea lanturilor de retail depinde de cresterea profiturilor, desi retailerii si producatorii vor suporta o parte din povara preturilor mai mari, consumatorii ar trebui sa fie pregatiti pentru alimente mai scumpe.

Adaptare de Maria Giurea dupa un material Planet Retail,www.planetretail.net