Interviu cu Alexandru Bociu, președintele ANSVSA

„Modificările legii privind reducerea risipei alimentare nu sunt restrictive. Dimpotrivă, ele stimulează mediul de afaceri şi creează oportunităţi”, spune preşedintele ANSVSA, Alexandru Bociu

V-ați asumat implicarea într-o campanie europeană, #Safe2EatEU, atât ca instituție, cât și ca persoană, ca purtător de cuvânt pentru România al ei. Ce înseamnă asta mai exact?

Campania a fost inițiată de EFSA, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor. Se desfășoară de mai mulți ani, dar anul trecut, a fost inclusă și România printre țările participante. Rezultatele au fost excelente, așa încât România se numără și în acest an printre cele 17 țări ale Uniunii Europene în care Bruxelles-ul investește în comunicarea pe teme legate de siguranța alimentară. Asta înseamnă că profităm de banii europeni, de acest context, pentru conștientizarea a diferite probleme legate de siguranța alimentară. Anul acesta, ANSVSA a ales, ca teme principale, aditivii, alergenii și eliminarea risipei alimentare.

Cum au fost alese aceste teme?

În funcție de specificul publicului autohton și problemele țării. La aditivi, am ținut să comunicăm faptul că substanțele folosite în acest scop sunt extrem de atent verificate științific, la nivel european – de unde desemnarea lor prin litera „E”.  Chiar acesta este rolul EFSA, partenera noastră de la nivelul Uniunii Europene. Fie că e vorba de emulsificatori, de coloranți, de conservanți sau de alte categorii de substanțe, ele sunt testate la nivel european, iar efectele lor asupra sănătății sunt urmărite pe termen lung. Există substanțe dăunătoare care pot fi prezente în hrană, dar aditivii nu se numără printre ele, în conformitate cu cele mai certe și mai recente rezultate științifice din Uniunea Europeană, care, după cum se știe, este foarte atentă în astfel de privințe, comparativ cu alte părți ale lumii.

În privința alergenilor, ne-am bazat pe faptul că și în România, la fel ca în întreaga lume, numărul alergiilor crește în ultimii ani, deci publicul are o preocupare legitimă în acest domeniu, iar informarea adecvată în legătură cu alergenii alimentari, în special a celor care suferă de alergii sau intoleranțe alimentare, este esențială. Lipsa informațiilor corecte privind alergenii conținuți în produsele alimentare poate avea consecințe grave, de aceea este important ca aceștia să poată identifica ingredientele prezente în alimente la care sunt sensibili şi să poată alege în cunoștință de cauză produse sigure pentru ei.

În fine, reducerea risipei alimentare este în același timp o preocupare intensă în lumea civilizată, în ultimii ani, dar și o idee la care românii sunt foarte deschiși.

Anul acesta, a fost publicată o nouă lege privind risipa alimentară. Ce restricții introduce ea?

E vorba Legea 49 din 15 martie 2024, care este o completare a Legii 217 din 2016 cu privire la reducerea risipei alimentare. Legea mai degrabă stabilește cadrul în care poate fi redusă risipa, decât restrânge sau interzice ceva.  Sunt prevăzute foarte puține amenzi contravenționale în lege - pentru operatorii economici implicați în activități în domeniul produselor alimentare care nu își depun planurile anuale de combatere a risipei alimentare sau pentru cei care nu transferă cu titlu gratuit alimentele consumatorilor finali, ci altor entități, care le-ar putea revinde. În schimb, există numeroase prevederi în favoarea consumatorilor, care pot fi aplicate de operatorii de tipul supermarketurilor, cum sunt reducerile de prețuri în apropierea expirării sau reutilizarea alimentelor în hrana pentru animale. Mulți operatori din industria alimentară deja aplică aceste principii și salutăm acest lucru. La capitolul „obligații”, una din prevederi cere operatorilor din industria ospitalității să ofere consumatorilor, pentru acasă, hrana plătită și neconsumată, în ambalaj corespunzător. Este un avantaj pentru consumatori, iar restaurantele civilizate fac oricum asta, nu cred că e o obligație prea împovărătoare. În fine, în lege sunt clarificate aspecte care țin de reciclarea hranei – transformarea ei în biogaz, prin fermentație anaerobă, de exemplu, sau compostul.

Și vreau să subliniez faptul că entitățile economice care iau astfel de măsuri beneficiază de facilități fiscale, în condițiile legii – legat de ceea ce vă spuneam, că măsurile punitive sunt mai puține decât stimulentele.

Multe dintre aceste prevederi legale sunt foarte bune, dar se referă la lucruri care nu se întâmplă în momentul de față România.

Aveți perfectă dreptate. Dar într-o chestiune atât de complexă, pentru ca lucrurile să se întâmple, e nevoie de o lege. E logic ca legea să vină prima. Eu salut apariția ei, fiindcă este una de inspirație europeană, care mai degrabă stimulează și încurajează, decât pedepsește sau obligă. Am lucrat dintotdeauna foarte bine cu autoritățile europene, și personal, și ca instituție - campania #Safe2EatEU este doar unul dintre cele mai recente exemple.  Asta mi-a confirmat că trebuie să identifici latura pozitivă a fiecărei schimbări, pentru ca să poți beneficia de ea și economic, dincolo de considerentele de sănătate publică, care sunt clare. Știm că o parte a publicului din România este extrem de receptivă la siguranța alimentară, eliminarea risipei și toată gama de subiecte de acest gen, ca dovadă inițiativele private curajoase pe care le vedem cu toții. Un cadru legislativ actualizat este foarte util pentru asemenea inițiative, pe care eu le admir.

Invit toți operatorii economici interesați să consulte legea și să caute în ea oportunitățile. Noi, ANSVSA, suntem prin natura noastră autoritate de control, dar asta nu înseamnă ne plac amenzile. Ne place să ne uităm spre viitor, să sprijinim, să consiliem și să creăm sau să folosim oportunități.

Totodată, legea oferă posibilitatea de a realiza campanii de informare si conștientizare a consumatorilor, în ceea ce privește măsurile de prevenire și reducere a risipei de alimente, cu impact major având în vedere că alimentația publică și consumul casnic sunt principalele generatoare de risipă alimentară în România.

Alexandru Nicolae Bociu are 35 de ani și a absolvit medicina veterinară. Este președinte, cu rang de secretar de stat, al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din 2021. Are un doctorat referitor la dializa peritoneală. Lucrează la ANSVSA din 2015, unde a parcurs toate nivelurile ierarhice, cu funcții legate de colectarea și analiza datelor din teren, metodologii de control și interacțiune cu autoritățile europene, în cadrul structurilor de audit ale acestora.