Asociația Berarii României a lansat raportul anual de activitate pe 2025. Documentul arată o scădere istorică a pieței din ultimii 20 de ani.

Piața berii din România a înregistrat o scădere de 4% în 2025 față de anul anterior, coborând la 14,4 milioane de hectolitri, cel mai redus nivel atins de sector în ultimii 20 de ani. După o relativă stabilizare în 2024, la aproximativ 15 milioane de hectolitri, datele din 2025 confirmă faptul că nu este vorba despre o fluctuație punctuală, ci despre un trend de contracție îngrijorător, piața cumulând o scădere de aproximativ 15% în ultimii patru ani.

Potrivit reprezentanților Asociației, un factor determinant al acestei evoluții negative este creșterea accentuată a accizei la bere. Din 2022 și până în prezent, acciza a fost majorată cumulat cu 55%, inclusiv printr-o creștere substanțială de 26,2% aplicată din 2025 până în prezent, deși în octombrie 2024 fusese aprobat un calendar fiscal care prevedea o majorare mult mai moderată, de 9,5% pentru perioada 2025–2026.

În cei 21 de ani de activitate, membrii Asociației Berarii României au făcut investiții de 2,2 miliarde de euro pentru inovații, modernizări, extinderea capacității de producție, sustenabilitate și mediu. Pe partea de contribuții, membrii asociației noastre au contribuit cu 5.63 miliarde de euro, în aceeași perioadă de timp.

Sectorul berii este un vector major de contribuție locală în economia României: Berea este unul dintre cele mai locale produse de larg consum din România: peste 95% din consum este acoperit din producția internă. Vorbim despre un sector care susține direct și indirect peste 57.800 de locuri de muncă și care contribuie anual cu miliarde de euro la economia națională - 3 miliarde la PIB și 1 miliard la bugetul de stat. Anul 2025 nu a fost doar un an dificil, ci un adevărat punct de cotitură. Piața berii a scăzut la 14,4 milioane de hectolitri – cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani. Nu vorbim despre o fluctuație, ci despre un trend care s-a accelerat anul trecut.

Boris Miloushev, Președintele Asociației Berarii României

Efectul contractării pieței de bere din România are un ecou puternic ce se ramifică în mai multe segmente: consum mai mic, excedent de producție de aproximativ 30%, creșterea importurilor cu 35%, contribuțiile directe ale membrilor Berarii României mai mici la bugetul de stat (325 mil. euro în 2025), scăderea locurilor de muncă generate de sectorul berii. 

Sectorul berii din România nu se reduce strict la produsul în sine, el este un multiplicator pentru întreaga economie, care se ramifică și este în strânsă legătură cu alte sectoare importante pentru economia țării. De aceea, pentru Berarii României, scăderea sub pragul istoric din ultimii 20 de ani a pieței la 14,4 mil. hectolitri, este într-adevăr un semnal de alarmă. Contextul macro-economic global, percepția consumatorilor și creșterea accelerată a taxării au generat un efect de bumerang: prețuri mai mari, consum mai mic și contribuții reduse la bugetul de stat. Nu este firesc să devină mai rentabil să aduci berea îmbuteliată din afara țării, să nu o mai produci intern cu resursele locale. Monitorizăm evoluția sectorului în continuare, dar impactul negativ înregistrat la nivelul anului 2025 este major.

Constantin Bratu, Director General al Asociației Berarii României

Scăderea numărului total de locuri de muncă generate de sectorul berii – incluzând lanțul de aprovizionare și distribuție – de la 60.000 în 2024 la 57.800 în 2025 reprezintă un semnal îngrijorător pentru industrie. Într-o industrie care este eminamente locală, efectul nu este doar fiscal, ci economic și social. Cele 5.500 de locuri de muncă din producția de bere generează 8.300 de locuri de muncă în HoReCa, 18.000 de locuri de muncă în comerț, 17.000 în lanțul de aprovizionare și 9.000 în agricultură. Totodată, consumul din HoReCa a scăzut de la 10% la 9%, contracție care confirmă o migrare a consumatorilor către consumul acasă.

Există o prezență națională a producătorilor de bere: 88 de fabrici de bere, dintre care 76 sunt microberării, în 75% dintre județele țării. De asemenea, 80% din materiile prime folosite în producția de bere din România provin din culturi locale. Sectorul berii a devenit în câtiva ani un partener stabil pentru fermierii români cultivatori de materii prime pentru bere, care prin stabilitatea oferită, au putut extinde producția pentru a putea acoperi o cerere mai mare și au putut oferi mai multe locuri de muncă în mediul rural.

În 2025 berea a rămas în topul preferințelor consumatorilor atunci când se întâlnesc cu prietenii, 72% dintre oameni asociază berea cel mai puternic cu socializarea. Berea Lager ocupă 92% din piață, în timp ce segmentul berii fără alcool a crescut cu 10%, față de 2024, ajungând la aproximativ 7% din piață. În materie de ambalaje, s-a înregistrat un echilibru în preferințele de consum între sticlă, doză și PET, ajungând fiecare să atingă între 31%-33% din piață. Dintre cele 3 categorii de ambalaje, doza a îngregistrat o creștere de 8% în 2025. Achiziționarea de bere în ambalajul reutilizabil din sticlă (RGB) a rămas constant la aproximativ 15% din piață.

Raportul anual integral este disponibil aici.

Asociația Berarii României își reafirmă rolul de partener pentru economia României prin investițiile constante ale membrilor săi, având o misiune clară de a rămâne un reper al vitalității economice și sociale.

De 21 de ani, Asociația Berarii României reprezintă vocea comună a industriei locale de bere. Obiectivele sale vizează dezvoltarea unui sector al berii durabil, promovarea unui mediu concurențial transparent, un tratament egal și corect în fața instituțiilor de reglementare și educarea cu privire la beneficiile unui consum responsabil. Începând din 2008, Asociația Berarii României a intrat în marea familie a producătorilor de bere europeni, reprezentați prin organizația Berarii Europei, fondată în 1958, la Bruxelles.

Membrii săi actuali sunt cei mai mari producători de bere din România – Ursus Breweries, Bergenbier SA, Heineken România SA, United Romanian Breweries Bereprod, alături de microberăriile Berăria Artizanală Sibiu, Clinica de Bere, Scorilo, Zăganu și reprezentanți ai producătorilor de materii prime: Groupe Soufflet Malt Romania și Asociația Producătorilor de Hamei din România.