Revista Piata / nr.27 / ianuarie 2007

Romania pe piata europeana: "puncte tari" si "puncte slabe"

Nu e om in tara asta sa nu-si fi pus macar o data intrebarea ce castiga si ce pierde de pe urma integrarii. Nu pe termen lung, unde perspectiva pare sa fie intr-adevar buna, ci acum, imediat dupa intrarea in familia tarilor europene. Nu trebuie prea multa filosofie ca sa-ti dai seama ca va urma o perioada de acomodare a societatii romanesti la noul ei statut. O perioada dificila si framantata, pe langa care tranzitia ar putea sa para in multe privinte floare la ureche. Motiv pentru care curentul euroscepticilor a ingrosat binisor randurile, semn ca indoielile si teama au devenit tot mai influente printre romani.

Un raspuns calificat la preocuparile si temerile romanilor l-a oferit Institutul de Studii Comparate din Viena. Potrivit acestuia, "bilele albe" vor fi adjudecate de retail, cresterea economica de ansamblu si investitii. Ele au functionat "in forta" in ultimii doi ani si nu exista nici un motiv ca acest trend sa nu continue si in perioada 2007-2008. Ele vor impinge inainte societatea romaneasca. Cu "bile negre", deci cu un grad de vulnerabilitate ridicat, sunt taxate micile intreprinderi, agricultura si industria alimentara, domenii unde rata esecurilor a devansat in permanenta pe cea a rezultatelorsuperioare.

Retailul, marele castigator al integrarii

Oamenii de stiinta vienezi nu sunt prea departe de adevar in predictiile lor. Retailul a evoluat peste asteptari si in 2006. Intr-un clasament sui-generis, Romania este lider absolut pe piata europeana a bunurilor de larg consum. Vanzarile au crescut in septembrie 2006, in raport cu septembrie 2005, cu 29,7 % , cel mai mare procent inregistrat de o tara europeana. Letonia, a doua tara in acest clasament, a avut o crestere de doar 19,8%. La nivel european, media de crestere a volumului de vanzari in domeniul bunurilor de larg consum - pentru aceeasi perioada- a fost de 1,1%, iar in cadrul Uniunii Europene - de 2,1%.

Am mai aratat si cu alt prilej, romanii si-au lasat banii - in cursul lui 2005 - in peste 150 de mari magazine, iar super si hipermarketurile au fost "vedetele"acestei evolutii viguroase. Metro Cash& Carry, Carrefour, Kaufland, Plus si Rewe, mai nou Auchan, ca sa dam doar cateva exemple dintr-o suita mult mai lunga, au pariat serios pe Romania si pozeaza in castigatori. Cert este ca marile magazine o duc foarte bine. Marketingul ultraperformant, managementul ridicat la rang de arta, sustinute de o forta financiara greu de rivalizat, a transformat acesti mari distribuitori in protagonisti ai pietei bunurilor de larg consum.

Evolutia se va intensifica in perioada urmatorilor doi ani. Politicile de expansiune vor ficontinuate, noi investitii sunt gata de a fi incepute sau suntpe picior de finalizare. In plus,sunt asteptate-pe langa marilefirme europene - si gigantiai retailului de peste Ocean:Wall- Mart sau Tesco.

Loc este destul pentru toata lumea, din moment ce volumul total al cheltuielilor facute in decurs de un an in comertul modern romanesc se situeaza abia la nivelul celor din Polonia anului 1997. Asa ca "foamea" de bunastare a romanilor este perfect explicabila. Ritmurile de crestere inregistrate insa de Romania i-a determinat pe analisti sa intrevada ca, la orizontul anului 2010, retailul modern va egala, in volum, comertul traditional. Astazi, micile magazine domina de departe piata bunurilor de larg consum.

Industria bunurilor alimentare de larg consum nu se rezuma numai la comert. Acesta este doar capatul unui "lant" care, pentru a functiona performant, trebuie legat de agricultura si de industria alimentara. Ultimele domenii se afla insa in mare suferinta si reprezinta puncte nevralgice ale economiei romanesti. Ceea ce va deschide larg portile importurilor.

Agricultura si industria alimentara - doua pietre de moara

Mari firme din strainatate sunt deja pregatite sa ocupe locul lasat practic liber de producatorii autohtoni. Disparitia taxelor vamale este o motivatie suficienta ca ele sa actioneze fara sa mai piarda timpul. Competitivitatea redusa a firmelor romanesti este un al doilea imbold, la fel de puternic.

Cum raspund intreprinzatorii romani acestor amenintari? Lipsite de sprijinul coerent al statului, micile afaceri asteapta practic cu bratele incrucisate sa vada ce le rezerva viitorul. Nu numai suportul financiar le lipseste, ci, in egala masura, informatia, cunostintele elementare de management. Prea adesea, autoritatile au prezentat integrarea europeana micilor intreprinzatori doar ca o "pisica neagra", exagerand dificultatile si ignorand sansele si oportunitatile pe care le deschide. Pregatire psihologica execrabila, accentuata si de pronosticurile negativiste privind falimentele in masa care vor urma.

Blocada europeana, dura si nejustificata, acceptata cu pasivitate

Tot atat de vlaguita este si reactia fata de blocada europena impotriva Romaniei, provocata de acuzele Rusiei. Vizate sunt produsele din carne de porc, de pasare si lactate, care - potrivit afirmatiilor rusesti - nu s-ar alinia normelor acceptate de igiena si siguranta alimentara. Ceea ce la inceput parea doar o sicana cu substrat politic a degenerat intr-o adevarata blocada impotriva produselor romanesti. Polita pe care ne-au platit-o rusii a fost sustinuta surprinzator si fara rezerve de Comisia Europeana. Timp de un an, cele trei categorii de produse romanesti nu vor putea fi exportate in spatiul Uniunii. Bineinteles, reciproca nu mai este valabila.

Sa fie producatorii romani in corpore atat de slab pregatiti, iar dificultatile prin care trec sunt chiar insurmontabile? Greu de admis, fie si prin prisma investitiilor facute de multi dintre ei in modernizare si igienizare. Zeci de milioane de euro au avut, in ultimul timp, aceasta destinatie, efort care nu a fost luat in consideratie de institutiile abilitate ale Uniunii Europene.

Discriminarea practicata de ele este dublata de indiferenta autoritatilor romanesti. Nimeni, nici oficialitatile, nici producatorii, nici organele sanitare, n-a catadixit sa faca lumina in acest caz si sa informeze opinia publica despre adevarata realitate, desi interesele economice romanesti sunt grav afectate.

Mai mult, alte nereguli organizatorice de amploare s-au suprapus peste acest caz. Proasta organizare, in competenta si indiferenta - de care nu sunt straine forurile de la Bruxelles - au provocat un adevarat haos in campania de vaccinare impotriva pestei porcine, impingand-o exact inaintea Craciunului - moment rezervat sacrificarii si consumarii acestor animale. Ce sa faca oamenii mai intai, cand sarbatorile bateau la usa?

Nemultumirea exprimata a fost absolut justificata, dar - ca de obicei - autoritatile au ramas fara reactie, de parca n-ar fi avut nici un rol si nici o raspundere in aceasta chestiune. Sau, cel putin, asa se vad lucrurile din afara acestui greoi si inoperant sistem, menit sa protejeze sanatatea consumatorilor.

Una dintre marile greseli ale producatorilor romani, ale celorlalte organisme, oficii si agentii implicate in industria bunurilor de larg consum, consta in neintelegerea si neadaptarea la o realitate evidenta: comportamentul consumatorului este in continua schimbare, exigentele sale cresc necontenit, gusturile se rafineaza in acelasi ritm, impulsionate fiind de influenta modelatoare a marilor companii de distributie.

Comportamentul consumatorilor se schimba. Nu si pentru producatori

Disparitia lantului Univers'all - vandut acum pe bucati si bucatele de patronul lui - este cel mai recent exemplu de neadaptare la exigentele in crestere ale cumparatorilor. El ar trebui sa fie o lectie, trista, e drept, dar pana la urma o lectie despre modul cum se poate rata o afacere profitabila. Nu concurenta singura a pus la pamant Unives'all, retea alcatuita din 14 magazine moderne, ci, in primul rand, deficiente manageriale proprii. Lipsa capacitatii de anticipare a dinamismului fortelor concurentiale ale pietei, pe care orice comerciant trebuie sa le infrunte in permanenta, a atarnat cel mai greu in balanta. Si, poate, a mai contribuit la esec si o alegere neinspirata a locatiilor. Oricum, a fost vorba de o afacere moderna in principiu, dar incorsetata de o viziune invechita asupra celui mai dinamic si exploziv sector al economiei - retailul modern.

Este evident ca multe companii romanesti se gasesc acum intr-o situatie de criza. Probabil se aflau de mai multa vreme in aceasta stare, dar ea devine evidenta o data cu prepresiunea concurentiala adusa de integrare. Problema nu este de a taragana lucrurile pana se atinge ultima limita a suportabilitatii, ci de a intelege, recunoaste si gestiona corespunzator noile fatete ale crizei. Pentru ca, desi multi producatori romani nu vor puta evita falimentul, exista destul de multi care se pot totusi salva. Cu conditia sa nu astepte ca norocul sa-i scoata din incurcatura, ci sa incerce ei insisi. Reforma sau tranzitie, sau oricum ar boteza-o, calvarul masurilor de redresare nu s-a terminat pentru ei. Abia incepe.

{moscomment}