Revista Piata / nr.43 / mai 2008

Pana acum nu s-a depus nicio astfel de solicitare la Minister, desi legislatia a permis acest lucru de la mijlocul lunii noiembrie 2007

Revista Piata / nr.43 / mai 2008

Pana acum nu s-a depus nicio astfel de solicitare la Minister, desilegislatia a permis acest lucru de la mijlocul lunii noiembrie 2007

Protejarea denumirii de origine a unui produs alimentar (cum sunt de pilda Salamul de Sibiu ori Branza de Moeciu) de catre producatori va costa cel mult 1.000 de euro, iar procedura propriu zisa nu va depasi 6 luni, au anuntat oficialii Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR). In afara costurilor financiare, producatorii mai au de depus la minister o documentatie care trebuie sa includa numele produsului, descrierea metodei de productie (cu referire la traditionalitatea acesteia), caracteristicile produsului, ca si procedurile deverificare si control ale traditionalitatii.

"Prima documentatie care va veni din partea unui producator sau a unui grup de producatori in vederea solicitarii protectiei denumirii unui produs va fi publicata pe site-ul MADR timp de 60 de zile, perioada in care un alt producator poate contesta solicitarea primului producator daca acesta nu respecta toate prevederile retetei din caietul de sarcini", a precizat directorul Directiei de Industrie Alimentara, Tudorel Balta.

MADR detine pana in prezent o lista cu peste 1.800 de produse traditionale romanesti, din diverse zonegeografice.

Pana acum nu s-a depus nicio astfel de solicitare la Minister, desi legislatia a permis acest lucru de la mijlocul lunii noiembrie 2007. "Speram ca odata cu intrarea in functiune a noului Oficiu National al Produselor Traditionale si Ecologice Romanesti producatorii isi vor da seama de importanta inregistrarii produselor proprii.

Pasii necesari inregistrarii unui produs traditional

• Producatorul depune o Cerere de inregistrare a produsului traditional (care include caietul de sarcini) la directia pentru agricultura si dezvoltare rurala a judetului in a carui raza teritoriala se realizeaza produsul.
• Reprezentantii MADR, din cadrul directiilor pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene, numiti pentru acordarea licentelor de fabricatie, analizeaza daca cererea si caietul de sarcini corespund prevederilor normelor si comunica solicitantului, daca exista neconformitati. In acest caz, producatorul va depune o noua cerere insotita de documentatia completata conform observatiilor facute.
• Rezultatul verificarilor se inscrie intr-un proces-verbal care se semneaza de reprezentantul MADR si de solicitant in doua exemplare, dintre care un exemplar ramane la solicitant si unul la Directia pentru agricultura judeteana.
• Daca se constata ca datele din caietul de sarcini nu corespund cu realitatea, aceasta se mentioneaza distinct in procesul-verbal si constituie motivatia neinscrierii produsului in Registrul de atestare.
• Daca datele corespund, produsul este inscris in Registru, urmand calea atestarii europene.

Practic, inregistrarea este in folosul lor pentru protejarea produselor, dar si pentru comercializarea pe piata nationala si europeana", a mai spus Balta. Oficialul MADR a precizat ca, in ultimele luni, au fost organizate o serie de seminarii in toata tara pentru a le explica producatorilor romani ce au de facut pentru a-si proteja produsele si importanta acestui demers. In prezent, reprezentantii MADR din directia produse traditionale ofera consultanta si asistenta tehnica gratuita in elaborarea documentatiei pentru protectia unui produs. Incetineala cu care romanii se misca nu este o exceptie, Tudorel Balta declarand ca nici in cele zece tari intrate in Uniunea Europeana in 2004 producatorii nu s-au miscat foarte repede pentru inregistrarea denumirii de origine a unui produs, abia din 2007 incepand sa depuna mai intens documentatiile pentru protejare. "Acest fenomen se va intalni si in Romania. Nu cred ca producatorii nostri se vor misca mai rapid pe acest segment", a precizat directorul MADR.

Potrivit datelor oficiale, la nivelul UE, cele mai multe denumiri geografice sau de origine protejata pentru anumite produse au fost inregistrate de Italia - 149, urmata de Franta cu 143, Portugalia - 93, Spania - 91, Grecia - 84, Germania - 69, Marea Britanie - 29. Austria detine 12 denumiri protejate pe piata UE, Olanda - sase, iar Belgia - patru. Datele sunt la nivelul anului 2005. Dintre tarile care au aderat in 2004, Cehia detine trei denumiri protejate, dar mai are depuse 31 de dosare, Ungaria are 10 denumiri cu protectie si depuse tot 31 de dosare, iar Polonia detine sapte denumiri protejate.

Procedura atestarii nationale pentru un produs dintr-o denumire de origine protejata permite oricarui producator din Romania sa fabrice acel produs, daca respecta toata documentatia prevazuta in caietul de sarcini. Dupa obtinerea atestarii nationale, MADR solicita la Bruxelles o atestare comunitara care ofera protectie fata de produselede acest gen realizate in tarile UE.

Ce contine caietul de sarcini:

• Numele produsului.
• Metoda de productie care sa cuprinda descrierea materiei prime si a ingredientelor utilizate.
• Descrierea metodei de preparare a produsului cu referire la traditionalitatea acesteia: vor fi descrise toate operatiunile in ordinea desfasurarii; inclusiv depozitarea si conservarea produsului (ameste care, fierbere, pasteurizare, fermentare, maturare, taiere, afumare, adaugare de cheag, ambalare, depozitare etc.).
• Descrierea caracteristicilor produsului (gramajul, modul de ambalare - saramura, vid, natural etc.) si indicarea caracteristicilor organoleptice.

Protectia comunitara a denumirii de origine pentru salamul de Sibiu arata ca numai pe teritoriul Romaniei mai poate fi fabricat acest produs, de orice producator ce respecta parametrii din caietul de sarcini.

Oficiului National al Produselor Traditionale si Ecologice Romanesti, infiintat de Guvern, va deveni functional luna viitoare si se va ocupa de sprijinirea producatorilor romani pentru inregistrareaproduselor traditionale pe piata Uniunii Europene

Certificarea efectiva a denumirii de origine se face de un organism extern acreditat de MADR - in prezent exista un numar de 12 de astfel de organisme pe piata romaneasca. Tarifele de certificare sunt situate intre 500 si 1.000 de euro. Obtinerea acestei certificari ofera producatorului roman posibilitatea de a utiliza eticheta specifica a produsului cu denumire de origine protejata.

La ora actuala, conform legislatiei in vigoare sunt peste 70 de denumiri de origine in Romania pentru care s-ar putea cere protejarea acestora. Aceasta legislatie nu se refera insa la bauturi alcoolice (vinuri, tuica), ci doar la produse alimentare sau la sucuri din fructe.

In ceea ce priveste produsele traditionale din diferite zone geografice, MADR detine pana in prezent o lista cu peste 1.800 de astfel de produse. Guvernul a aprobat infiintarea Oficiului National al Produselor Traditionale si Ecologice Romanesti, institutia urmand sa devina functionala in luna iunie. Recrutarea personalului a inceput chiar in aceasta perioada, personalul urmand sa fie format din functionari publici si angajati pe baza de contract.

Noul oficiu ii va sprijini pe producatorii romani in pregatirea documentatiei necesare pentru inregistrarea si promovarea produselor traditionale si ecologice romanesti, in vederea dobandirii protectiei denumirii acestora pe piata Uniunii Europene. Noua institutie va functiona in subordinea Ministerului Agriculturii si Dez voltarii Rurale si va fi finantata integral de la bugetul de stat.