Ministerul Finanțelor Publice și-a propus să respecte termenul dat de Comisia Europeană și să transpună directiva privind impozitul minim global la 31 decembrie 2023, aceasta urmând să se aplice nu numai grupurilor multinaționale, dar și celor naționale care se încadrează în condiții. Astfel, până la sfârșitul verii, proiectul ar putea fi pus în dezbatere publică, care va fi urmată de dezbaterea parlamentară și transpunerea de la 31 decembrie.

Totodată, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) anunță creșterea numărului de controale, dar doar în baza analizelor de risc, acolo unde există suspiciuni că TVA-ul este evazionat, de verificare a tranzacțiilor intragrup, cu persoane afiliate, de verificare a sectoarelor care au primit sume importante de bani de la stat în perioada de pandemie, dacă le-au cheltuit corect, și verificarea sectoarelor cu o creștere spectaculoasă anul trecut, dar unde taxele și impozitele nu au avut același trend. De asemenea, vrea să intensifice executările silite pentru recuperarea debitelor care se rostogolesc de la an la an.

Declarațiile au fost făcute de Georgeta Toma, Șef Serviciu, Direcția Generală de Legislație Fiscală și Reglementări Vamale și Contabile, Ministerul Finanțelor, și Lucian Ovidiu Heiuș, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), în panelul de deschidere a Conferinței Anuale de Taxe PwC România, moderată de Daniel Anghel, Ionuț Simion, Ruxandra Târlescu, Andreea Mitiriță, Diana Coroabă, Parteneri PwC România și Dan Dascălu, Partener D&B David și Baias.

Principalele declarații

Daniel Anghel, Partener, Liderul Departamentului de consultanță fiscală și juridică:

”Deficitul bugetar a scăzut după vârful din pandemie, dar finanțarea lui este tot mai dificilă din cauza dobânzilor majorate la care ne împrumutăm. Vedem că au crescut veniturile/încasările din taxe, dar aproape cu același procent s-au majorat și cheltuielile. Deci consolidarea fiscală - ajustarea în jos a deficitului bugetar - e anevoioasă, riscul evident fiind majorarea fiscalității. Sperăm să nu fie așa.

În același timp, avem o serie de tendințe globale și europene care conduc la o serie de inițiative legislative, dar și la proiecte de digitalizare a administrației fiscale. Pe plan local avem reformele asumate prin PNRR, dar vedem în spațiul public și o serie de propuneri reîncălzite și nediscutate cu mediul de afaceri, cum sunt taxa pe cifra de afaceri sau impozitul pe venit cu cote progresive. Toate acestea în condițiile în care susținerea de la buget a fost mai redusă decât în alte state, pentru că România are cele mai mici venituri fiscale din UE, în afara de Irlanda, precum și cel mai mare deficit de încasare a TVA - o treime din TVA nu e colectată.

Guvernele au nevoie de cât mai multe date în timp real pentru a limita evaziunea și frauda și pentru a crește conformarea, pentru a elimina controalele ample și a direcționa analizele de risc. Este evident că ne îndepărtăm de raportarea tradițională a taxelor și ne apropiem cu pași repezi de un tip de raportare mai rapid, mai digital și mai detaliat. Există avantaje clare pentru autoritățile fiscale, dar și pentru companii, chiar dacă costurile inițiale sunt destul de mari. Controalele fiscale vor avea loc mai rar și vor fi mai puțin invazive.
Modificările fiscale care noi credem că vor fi discutate cu mediul de afaceri pe parcursul anului și care urmează sa fie implementate din 2024. Având în vedere obiectivele din PNRR și raportul Băncii Mondiale, ne așteptam la o ajustare a bazei de impozitare și eliminarea unor facilități (IT, R&D, construcții, etc.) și da este nevoie de o reașezare a sistemului de impozitare al proprietăților, dar încă nu s-a găsit formula corectă și modificările au fost prorogate pentru 2025.

Printre modificările fiscale anunțate public, dar fără a exista o consultare și la care nu ne așteptăm să fie implementate, cel puțin deocamdată, este impozitul pe cifra de afaceri, care încalcă și principiul proporționalității şi caracterul rezonabil al sarcinii fiscale. Cât privește impozitul progresiv credem că aici lucrurile sunt mai simple. Nu credem că ANAF este pregatită la acest moment dpdv al infrastructurii să facă față unei schimbări de o asemenea anvergură care, dacă se întâmplă trebuie pregatită cu cel puțin 2 ani înainte.”

Lucian Ovidiu Heiuș, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF):

”Gradul de conformare la plată a crescut cu un punct procentual în 2022, față de 2021, suntem pe la 87%, se plătește la termen, benevol. Sunt niște indicatori care nouă ne confirmă că marea majoritatea a mediului de afaceri a înțeles că este important să-și plătească taxele și ne dorim ca această conformare să crească de la an la an.

Trebuie să accelerăm și să impusionăm mijloacele prin care recuperăm acele debite care se rostogolesc de la an la an și să intensificăm executarea silită. Trebuie să modificăm codul de procedură fiscală și să dăm o mai mare elasticitate: să acordăm credit celor care sunt onești, dar trec printr-o perioadă dificilă, dar să avem și noi instrumentele pentru a recupera de la cei care chiar nu înțeleg niciodată că trebuie să plătească ce au de plată.

Sperăm ca anul 2025 să fie anul în care Big Data și Sfera să fie funcționale.

Cu proiectele Big Data și Sfera suntem cu caietele de sarcini pregătite, sunt în dezbatere publică (...) mi-aș dori să nu avem surprize neplăcute cu procedura de licitație și să nu apără întârzieri nedorite de nimeni. Sperăm ca anul 2025 să fie anul în care Big Data și Sfera să fie funcționale și Sfera să prindă nu doar persoanele juridice, ci și pe cele fizice.

Dăm o mare importanță pregătirii oamenilor din ANAF pentru că nu este suficient să avem aceste baze de date, aceste programe performante, să avem servere care să nu cadă în data de 25 ca să nu fie confirmată declarația. (...) Dacă în spatele acestor computere oamenii nu sunt instruiți, pregătiți pentru toate schimbările, nu putem să mergem mai departe. Și atunci, accelerăm foarte mult pe pregătirea internă a ANAF, pentru că un inspector bine pregătit niciodată nu o să greșească.

Numărul inspecțiilor fiscale va crește. Modificarea făcută la finalul anului trecut la Codul de procedură fiscală este o reformă fundamentală pentru modul în care se va efectua inspecția fiscală în România. Verificările documentare ne-am dori să crească, timpul este mai scurt, iar acceptabilitatea sumelor stabilite este mai mare, în sensul că reușim să recuperăm sumele prin aceste verificări. Ținta, impusă prin jalonul PNRR, este să ajungem la 60% audituri prin controale documentare.

Antifrauda va merge și va fi direcționată spre zonele unde se produce marea evaziune fiscală. Nu pot și nu-mi permit cu cei circa 600 de inspectori antifraudă să pierd vremea la magazinul din colț să numere banii din casa de marcat, fără să ne uităm RO e-transport, dacă cei care știm că fac evaziune fiscală și-au luat codul, și-au înregistrat facturile, fără să ne uităm în alte zone unde este evaziune fiscală. Nu înseamnă că nu ne uităm la toți, ești mai mic sau mai mare trebuie să respecți legile din țara asta. Cu cât vom reuși să facem inspecția mai eficientă, cu cât actele de inspecție vor fi de o calitate bună, cu atât va crește conformarea voluntară. Trebuie să creăm mecanisme structurale care să reducă evaziunea fiscală.

Din punctul de vedere al ANAF, este foarte important ca factura electronica B2B să fie implementată și să terminăm cu factura de la colț de stradă și cu Dragonul Roșu și cu altceva. Hai să transmitem facturile între noi, așa se va simplifica și munca noastră. Serverele necesare vor fi achiziționate până la sfârșitul anului, ca să fie gestionate 1,5 - 2,5 milioane de facturi pe zi.

Acțiunile pe care le întreprindem cu antifrauda pe partea de scoatere la lumină a muncii la negru sau la gri vor continua și anul acesta. (...) Încercăm să identificăm și alte mecanisme prin care se ocolește plata contribuțiilor și se caută alte modalități de plată a prestațiilor. Toate controalele le vom facem doar în baza unei analize de risc: vom merge acolo unde există suspiciuni ca TVA-ul este evazionat, să verificăm acolo unde există tranzacții intragrup, cu persoane afiliate, vom încerca să verificăm zone unde în perioada de pandemie statul a direcționat sume importante mari de bani și vrem sa vedem dacă ele au fost folosite corect. Anul trecut au fost domenii cu o creștere spectaculoasă, dar noi am constatat că impozitele din aceste sectoare nu au avut același trend și o să încercăm să identificăm unde trebuie să mergem să facem controale.

Monitorizarea orizontală sau controlul în timp real îmi doresc să se implementeze în acest an. Noi ne-am făcut niște planuri strategice, vom începe cu un proiect pilot care se va întinde pe trei ani și jumătate. Deja se lucrează la legislația și actele subsecvente pe care trebuie să le facem ca să-l implementăm. Mi-aș dori să începem în semestrul doi să facem acest prim pas, dar în în cel mai rău caz la începutul anului viitor vor fi societăți care vor intra în acest nou mecanism.Va fi o activitate benevolă. În 2027 să știm că suntem pregătiți să-l extindem la un nivel mai larg.”

Georgeta Toma, Șef Serviciu, Direcția Generală de Legislație Fiscală și Reglementări Vamale și Contabile, Ministerul Finanțelor:

”Avem proiecte legislative și primul proiect care a fost deja prezentat este cel de transpunerea în legislația națională a directivei privind impozitarea minimă, pentru care a fost amintit termenul de 31 decembrie. Este un termen foarte strâns de transpunere, întrucât directiva a fost publicată în decembrie 2022, deci practic perioada de transpunere este foarte scurtă, dar ne-am pregătit și ne propunem, inclusiv o perioada de dezbatere cu mediul de afaceri, ca la sfârșitul verii să avem un proiect pe care să-l punem în dezbatere publică și să permitem și dezbaterea parlamentară, astfel încât România să comunice Comisiei Europene că până la 31 decembrie acest act normativ este transpus.

Acest proiect este de anvergură mondială, întrucât pune în aplicare un acord care a fost încheiat la nivelul OCDE. Toate companiile trebuie să aibă o contribuție corectă la finanțarea publică, sunt vizate în primul rând grupurile multinaționale, dar pentru că la nivel european se dorește un tratament unitar companii multinaționale versus companii naționale, directiva se aplică și grupurilor naționale care depășesc acea cifră de afaceri de 750 milioane euro, măsurat într-un context de precedent, patru ani anteriori. Proiectul este unul complex, avem consultări interinstituționale, pentru a identifica la nivel național activitățile care vor fi excluse.

Al doilea proiect este angajamentul pentru reforma fiscală PNRR - cele patru impozite: pe profit, pe venit și contribuții sociale, impozite și taxe locale și green taxation. La acest project, în această analiză a sistemului fiscal avem un proiect cu Banca Mondială, suntem într-o mică întârziere, dar drafturile primite în această perioadă sunt în analiză și când sunt analizate le publicăm pe site-ul Ministerului Finanțelor.

În ceea ce privește impozitul pe cifra de afaceri, în dezbatere parlamentară există deja două proiecte legislative care își propun să aducă acest sistem de impozitare în cadrul plătitorilor de impozit pe profit. Ce am analizat în mod concret este o propunere parlamentară de integrare în cadrul impozitului pe profit, dar și impactul bugetar al acesteia. Există aceste propuneri la nivel parlamentar, au fost analizate și pot să vă spun că au fost văzute într-un mod simplu, în care aduce o completare a articolului 18. Ceea ce ne dorim este să se stabilească dincolo de oportunitatea acestor sisteme de impozitare dacă ele reprezintă un sistem de impozit minim sau un sistem de impozitare suplimentar, pentru că pornind de la aceste două concepte putem analiza modul în care există bună practică europeană sau se încadrează în sistemul național de profit. Inițiatorii acestor proiecte nu au stabilit încă acest lucru.

Procesul de aderare la OECD a început oficial anul trecut. În domeniu fiscal noi suntem complet aliniați, respectăm normele fiscale și procedurile considerate de OECD bune practici și care se regăsesc în recomandări.”