Berea și vinul domină consumul în România, dar băuturile spirtoase domină taxarea: consumatorii plătesc aproape de 4 ori mai multă acciză pentru o unitate standard de băutură spirtoasă decât pentru bere și de până la 64 de ori mai mult decât pentru vin.

Potrivit unui studiu de piață realizat de Roland Berger, sectorul băuturilor spirtoase are o contribuție semnificativă la economie, însă 30–40% din consum rămâne netaxat din cauza producției ilicite și a pieței negre.

Spirits România solicită introducerea unui sistem fiscal echitabil, fundamentat pe conținutul de etanol, care să trateze în mod egal toate băuturile alcoolice. Un astfel de cadru ar reduce distorsiunile din piață, ar asigura venituri stabile și previzibile pentru guvern și ar încuraja un consum responsabil și moderat în toate categoriile de alcool.

Băuturile spirtoase reprezintă un pilon important al economiei României — susțin zeci de mii de locuri de muncă, generează venituri fiscale semnificative și creează valoare în mai multe sectoare, de la agricultură până la ospitalitate. Potrivit studiului de piață realizat de Roland Berger, în 2024, sectorul băuturilor spirtoase a contribuit cu aproape un miliard de euro la PIB-ul României, o valoare comparabilă cu producția industrială a unor județe precum Buzău sau Olt. Din această sumă, 520 de milioane de euro au fost generate direct de operatorii implicați în producția, distribuția și vânzarea de băuturi spirtoase, în timp ce restul reflectă impactul indirect (247 milioane euro) și indus (199 milioane euro) asupra altor domenii ale economiei.

Sectorul sprijină aproximativ 23.400 de locuri de muncă, dintre care 9.200 directe în producție și vânzări, 9.800 indirecte în agricultură, logistică, marketing și construcții, și 4.400 induse în sectoare conexe. Aproape o treime dintre aceste locuri de muncă sunt în agricultură, reflectând cererea ridicată de cereale, fructe și alte materii prime.

Sectorul băuturilor spirtoase contribuie cu circa 156 de milioane de euro prin taxe directe (impozit pe venit, contribuții sociale, impozit pe profit). Cu accize și TVA incluse, veniturile totale la bugetul de stat se apropie de jumătate de miliard de euro.  Doar veniturile din taxele directe ar putea finanța un an întreg de educație pentru 82.000 de elevi de liceu din România — cu 10% mai mult decât numărul total al liceenilor din București.

Consumul s-a menținut relativ stabil, cu mici variații: berea continuă să fie pe primul loc, reprezentând 46% din volumele de etanol consumate, vinul și-a crescut ușor ponderea la 32%, iar băuturile spirtoase rămân categoria cea mai mică, cu 22%. În cifre, în 2024, fiecare român a consumat aproximativ 8,8 litri de alcool pur: 4 litri proveniți din bere, 2,8 litri din vin și 1,9 litri din băuturi spirtoase.

Totuși, deși spirtoasele reprezintă doar una din 5 băuturi consumate, acciza aferentă lor generează aproape 2 din fiecare 3 lei colectați. În schimb, vinul — care acoperă aproape o treime din consumul total de alcool pur — aduce mai puțin de 1% din veniturile din accize. Berea, cu o cotă de 46% din consum, contribuie cu doar 38% la încasările din accize.

Aceste date arată clar că, din perspectivă economică, băuturile spirtoase creează cea mai mare valoare per unitate consumată: un litru de băuturi spirtoase generează de până la șase ori mai multă valoare decât berea sau vinul.

Toate băuturile alcoolice conțin același ingredient activ — etanolul — iar o unitate standard de bere, vin sau băuturi spirtoase are același efect asupra organismului uman. Consumul moderat depinde de cantitate, nu de tipul băuturii! Pentru a monitoriza consumul, trebuie cunoscut conținutul de etanol din băuturile consumate. Măsura utilizată este numită „unitate standard de alcool” și este corespunzătoare aproximativ unui pahar de 250 ml de bere, 100 ml de vin sau 30 ml de băuturi spirtoase. Astfel, o jumătate de litru de bere reprezintă 2 unități, un pahar de vin de 150 ml conține 1,6 unități, la fel ca 50 ml de băuturi spirtoase.

Însă taxele diferă, iar consumatorii plătesc aproape de patru ori mai multă acciză pentru o unitate standard de băuturi spirtoase decât pentru bere și de până la 64 de ori mai mult decât plătesc pentru vin. Aceste discrepanțe transmit semnale înșelătoare, sugerând că unele băuturi ar fi „mai sigure”, deși riscurile pentru sănătate sunt echivalente.

Taxele inegale afectează în special consumatorii cu venituri reduse, deoarece majorările de taxe cresc în mod disproporționat prețul spirtoaselor accesibile. Creșterile accentuate pot determina orientarea către alternative netaxate sau ilicite, subminând atât încasările la buget, cât și sănătatea publică.

O soluție pentru a crește veniturile este aducerea în zona fiscalizată a unei părți mai mari din consumul neînregistrat de băuturi spirtoase (vândute pe piața neagră). Însă varianta cu cele mai bune rezultate ar fi reducerea diferenței dintre acciza pentru spirtoase și categoriile subimpozitate. Un prim pas în această direcție a fost făcut odată cu introducerea unei accize de 2 euro/hl pentru vin, începând din august 2025. Rata actuală de 0,02 euro/litru (sau 2 euro/hl) ar putea genera suplimentar între 2 și 4 milioane de euro din accize. Există însă un potențial mai mare de venituri din vin.

Eliminarea deficitului de taxare a băuturilor spirtoase ar putea aduce suplimentar 55 de milioane de euro și ar putea finanța 8.000 de burse pentru studenți

Potrivit cercetărilor Roland Berger, 30–40% din consumul de băuturi spirtoase din România rămâne netaxat, fiind legat de producția ilicită, contrabandă sau produse contrafăcute. Această situație duce la pierderi semnificative de venituri – estimate la 45-65 de milioane de euro anual – dar subminează și sănătatea publică și creează concurență neloială pentru întreprinderile legitime. Prin creșterea gradului de conformare fiscală, autoritățile pot colecta o parte semnificativă din această piață netaxată.

Chiar și o creștere marginală de doar 10% a eficienței colectării pentru spirtoase ar putea genera între 5 și 7 milioane de euro suplimentar anual, în timp ce o colectare mai ambițioasă, de 25–30%, ar putea aduce între 10 și 20 de milioane de euro anual.

În contextul unor regimuri mai riguroase de control și conformare fiscală, atingerea unei rate de colectare de 80% pentru consumul de spirtoase netaxat în prezent ar putea genera între 35 și 55 de milioane de euro venituri suplimentare la buget, fără a produce efectele negative asociate majorării accizelor. Pentru fiecare 10% din consumul netaxat de spirtoase introdus în sistemul fiscal, veniturile suplimentare din accize ar putea finanța anual burse de merit pentru până la 8.000 de elevi de gimnaziu.