Revista Piata / nr.40 / februarie 2008

Cum sunt afectati producatorii, retailerii, operatorii horeca si consumatorii - un studiu Planet Retail

Un studiu realizat de publicatia electronica britanica Planet Retail, in decembrie anul trecut, evalueaza impactul pe care valul de cresteri ale preturilor produselor alimentare il are, deopotriva, asupra producatorilor, comerciantilor, operatorilor horeca si consumatorilor. Sunt urmarite, de asemenea, efectele asupra tiparelor de cumparare a alimentelor.

Cauza primordiala a valului de cresteri de preturi ale produselor alimentare este scaderea dramatica a recoltelor de cereale si plante tehnice din vara - toamna anului trecut, situatie care a caracterizat toate continentele. Mergand pe lantul de prelucrare, observam ca acest fenomen a influentat stocurile de furaje pentru animale si preturile furajelor si, succesiv, producatorii (de lapte si carne), procesatorii si comerciantii. Astfel, penuria globala de resurse primare agricole s-a adaugat altor factori care au dus la cresterea preturilor: cresterea consumului in unele state (China, India, Brazilia) sau diminuarea unor stocuri de siguranta ale produselor alimentare.

Principalele categorii de produse afectate de cresterea preturilor

• Lapte si produse lactate;
• Carne si produse din carne;
• Produse de panificatie;
• Paste fainoase;
• Oua.

Categoriile de produse cel mai puternic afectate de mariri ale costurilor de productie sunt lactatele, preparatele din carne, produsele de panificatie, articole de bacanie (zahar, ulei, faina etc.).

Planet Retail urmareste absorbtia cresterilor preturilor pe cele trei segmente: producator, comerciant, consumator. Cum au procedat produca torii? La unele produse au ridicat preturile, la altele au modificat cantitatea unitara. De exemplu, mentioneaza studiul Planet Retail, furnizorul de cereale de mic dejun Kelogg's a ridicat cu 5% pretul la unele sortimente, in timp ce la altele a pastrat pretul, dar a micsorat cantitatea oferita in pachete. Alt producator, Tyson, s-a orientat spre oferirea de articole cu valoare adaugata mare (semipreparate din carne), identificand, astfel, o metoda de a-si spori incasarile si, in acelasi timp, de a veni in orizontul de asteptare al consumatorilor cu un produs nou, adaptat cererii.

Ce au facut retailerii? Unii s-au angajat in negocieri cu furnizorii presand pentru limitarea cresterii preturilor, preluand si ei o parte din aceasta (cazul retelei britanice Asda, detinuta de americanii de la Wal Mart). Altii (cazul unor retele din Franta) au inceput sa afiseze, foarte vizibil, preturile unor produse cu variatie foarte rapida, cum este, de exemplu, laptele.

Spre deosebire de retaileri, operatorii horeca au marit preturile. Lantul de cafenele Starbucks a ridicat pretul unei cafele cu 0,9 dolari, in Marea Britanie unele lanturi de restaurante au marit preturile, in medie, cu 5 procente, iar in China, reteaua KFC a urcat pretul pachetelor cu aripioare de pui cu echivalentul a 0,65 dolari americani.

Aceste scumpiri s-au inregistrat in contextul unor ponderi, in general minore, ale cheltuielilor pentru alimente in totalul cheltuielilor de consum ale populatiei.

In SUA, de exemplu, aceasta pondere este de 11%, in Marea Britanie de 20%, in Japonia de 25%, iar in Polonia de 34%. in China, insa, ponderea alimentelor in cheltuielile totale de consum este mult mai ridicata: 64%, ceea ce denota impactul foarte mare al cresterii preturilor produselor alimentare asupra consumatorilor.

In Marea Britanie, scumpirea alimentelor a afectat diferentiat retailerii si operatorii horeca. Potrivit studiului realizat de Planet Retail, in anul trecut preturile in retelele de supermarketuri au urcat cu 10 procente, efectul fiind o majorare a cheltuielilor pentru alimente de la 1.941 de lire sterline la 2.135 de lire sterline pe cap de locuitor. In acelasi timp, cheltuielile pe cap de locuitor in horeca au scazut de la 932 lire sterline la 738 de lire sterline dupa cresterea preturilor. Concluzia este destul de limpede: confruntati cu o majorare a preturilor, consumatorii si-au modificat comportamentul, preferand supermarketul restaurantului si limitandu-si cheltuielile in horeca pentru a avea mai multi bani la dispozitie atunci cand merg la cumparaturi in retail.

La scara globala, tarile cel mai puternic afectate de fenomenul cresterii preturilor la alimente sunt cele in care veniturile populatiei sunt mici, din cauza ponderii mari a cheltuielilor pentru procurarea hranei in totalul cheltuielilor de consum. Ce pot face aceste state? Este de asteptat ca statele importatoare de alimente sa stimuleze productia interna, sa micsoreze taxele de import sau/si sa mareasca rezervele de urgenta. Statele exportatoare de alimente este posibil sa restrictioneze exporturile, fie prin introducerea unor taxe aplicate vanzarilor in afara tarii, fie prin contingentarea exporturilor. In alte state, si este dat exemplul Rusiei, ar putea aparea o "inghetare" a preturilor alimentelor.

Studiul Planet Retail arata ca unele state au luat deja masuri pentru contracararea efectelor scumpirii alimentelor. Astfel, in octombrie anul trecut, 26 de companii din Rusia (mari producatori de alimente si retele importante de retail) au convenit sa "inghete" preturile a sase produse de prima necesitate pana in luna ianuarie a acestui an. Guvernul egiptean a luat decizia de a mari subventiile acordate producatorilor de paine. In Orient, China, India si Pakistanul au sporit ajtoarele financiare acordate fermierilor, cu scopul de a stimula productia agricola interna si de a mari volumul rezervelor pentru situatii de urgenta.

Care sunt, insa, perspectivele pe termen lung? Planet Retail concluzioneaza ca, in urmatorii ani, cererea pentru materii prime agricole va continua sa creasca. Chiar si tarile care, pana acum, si-au satisfacut necesitatile de alimente din productia interna ar putea fi nevoite sa recurga la importuri din cauza tendintelor de crestere a consumului in contextul unor productii proprii insuficiente. Banca Mondiala estimeaza ca productia internationala de cereale ar trebui sa creasca cu 50%, iar cea de carne cu 85%, pana in anul 2050, pentru a raspunde cere rii globale prevazute pentru aceasta perioada.

Prelucrare dupa Planet Retail, www.planetretail.net