Revista Piata / nr.29 / Martie 2007

Inceputul lunii aprilie va aduce cateva miscari importante pe piata pateului: schimbarea unora dintre retete sau disparitia cuvantului ficat din denumirea produselor

Revista Piata / nr.29 / Martie 2007

Inceputul lunii aprilie va aduce cateva miscari importante pe piata pateului: schimbarea unora dintre retete sau disparitia cuvantului ficat din denumirea produselor

De retinut

• Ordinul nr. 210 din 31 august 2006 intra in vigoare pe 8 aprilie 2007.
• Conform acestuia pateul de ficat trebuie sa aiba un contiut minim de ficat de 15%.
• La fabricarea pateului de ficat nu se admite utilizarea carnii de porc sau pasare separata mecanic, a amidonului sau a amidonului modificat si a proteinei de orgine vegetala.
• Consecintele Ordinului nr. 210 din 31 august 2006 sunt urmatoarele: schimbarea denumirii produselor prin excluderea cuvantului ficat sau realizarea unor retete noi care sa corespunda legislasiei actuale.

Produsele din carne, printre care si pateurile de ficat, vor putea fi comercializate din 8 aprilie numai daca vor respecta anumite standarde privind calitatea, potrivit unui ordin initiat de Asociatia Romana a Carnii, respectiv 210 din 31 august 2006, publicat in Monitorul Oficial nr. 10 din data de 8 ianuarie 2007.

Potrivit acestuia, pateul de ficat trebuie sa aiba un continut minim de ficat de 15%. Asta inseamna ca orice produs din aceasta categorie care contine o cantitate de ficat inferioara celei prevazute in ordin nu se va mai putea numi "pate de ficat" . Producatorii au in aceste conditii doua variante: fie vor schimba denumirea produsului din "pate de ficat" in orice alta varianta dar care sa nu mai consina cuvantul ficat, de exemplu pate popular, fie isi vor schimba reteta, asa incat sa atinga conditiile solicitate de legislatia in vigoare.

15%, continutul minim de ficat

O analiza sumara printre brandurile de pate produse si comercializate pe plan local denota faptul ca acest procent de 15% este respectat si chiar depasit in cele mai multe cazuri. Procentul mediu de ficat din pateurile de ficat romanesti este de 20%.

Lucrurile nu se opresc insa aici. In afara de pragul minim de 15% consinut de ficat, producatorilor romani li se impun si alte reguli cu privire la retete. De exemplu, "la fabricarea pateului de ficat nu se admite utilizarea carnii de porc sau pasare separate mecanic, a amidonului sau amidonului modificat si a proteinei de origine vegetala" . Cu alte cuvinte, pentru a putea mentine denumirea de pate de ficat, produsele nu numai ca trebuie sa contina 15% ficat, dar trebuie sa nu mai inglobeze sub nici o forma cele trei tipuri de ingrediente: carne de pasare sau porc separata mecanic (deja celebrele MDM-uri), amidon sau amidon modificat genetic si proteina de origine vegetala.

Analizand din nou informatiile de pe etichetele pateurilor de ficat romanesti reiese clar ca se impun schimbari importante pentru ca produsele actuale sa poata purta in continuare denumirea de pate de ficat. Acestea vor iesi pe piata fie cu alte retete, in concordanta cu prevederile in vigoare, fie cu o alta denumire pentru ca mai multe branduri nu se incadreaza, in acest moment, in noile prevederi ce vor intra in vigoare in luna aprilie.

In fine, noile prevederi aduc si o serie de precizari cu privire la consinutul de amidon din pateuri. Iata ce spune ordinul 210: "In cazul in care la fabricarea produselor din carne se utilizeaza amidon sau amidonuri modificate, proporsia maxima a acestora in componensa produsului finit trebuie sa fie de 4%" .

Normele sunt aplicabile numai producatorilor care fabrica si comercializeaza in Romania si nu produselor provenite din import, avand drept scop clarificarea unui prag minim de la care sa se plece in realizarea diferitelor categorii de produse din carne.

Cat de mult regleaza aceste prevederi situatia din piata ramane de vazut. Pana atunci insa, in magazinele din centrul si vestul tarii patrund foarte usor pateuri de ficat, realizate in Ungaria si ale caror etichete nu numai ca nu le ofera consumatorilor nici macar o informatie despre procentul de ficat, dar contin si o serie de greseli grave.

Un exemplu concret este cel al pateului de pasare Agria, produs in Ungaria si importat de SC Agrirom SRL. Eticheta acestuia contine, la capitolul ingrediente, urmatoarele informatii: ficat de pasare, soric de pasare, carne pasare separata, ceapa rosie, apa s.a.

Cum spuneam, cerintele stricte privind consinutul pateurilor de ficat si informatiile de pe eticheta sunt aplicate numai producatorilor care fabrica si comercializeaza in Romania si nu produselor provenite din import, iar sansele sa vedem mult timp de aici incolo aceasta eticheta sunt foarte mari. Probabil exemplu dat de noi nu este singular, pentru ca localitatile apropiate granitei cu Ungaria au fost invadate de-a dreptul de produse din Ungaria sau Germania.

Alta categorie de pateuri de ficat la care vom asista fie la o redenumire, fie la o schimbare a retetei sunt marcile private ale comerciantilor. Pozitionate in categoria cel mai mic pret, aceste produse ofera un nivel de calitate totusi inferior brandurilor premium, si este de urmarit modul in care le vom regasi pe piata, in vitor: cu o eticheta schimbata sau cu o reteta noua. Concluzionand, impactul acestui ordin se va reflecta in principal asupra revizuirii specificatiilor tehnice de produs, etichetarii si instruirii personalului. Implementarea ordinului va aduce si un plus de cunoastere populatiei, cu mentiunea ca acest lucru nu este valabil pentru intreaga piata.

Pentru moment, continutul pateurilor de mai sus se incadreaza inlegislatia actuala. Din 8 aprilie 2007, pateurile de ficat nu vor maiputea sa contina proteina vegetala sau amidon