Puterea de cumpărare din România se situează la mai puțin de jumătate față de nivelul mediu european, țara noastră înregistrând decalaje puternice între regiuni, în condițiile în care în București, de exemplu, oamenii au un standard de viață de 4 ori mai bun decât locuitorii din Vaslui.

Puterea de cumpărare medie pe cap de locuitor în Europa este, în 2023, de 17.688 de euro, după cum arată un studiu realizat de GfK. Există o diferenţă clară între cele 42 de ţări din Europa: Liechtenstein, Elveţia şi Luxembourg, de exemplu, au un venit net mai mare decât restul Europei, în timp ce puterea de cumpărare este cea mai mică în Belarus, Kosovo şi Ucraina.

Principalul câştigător al anului este Irlanda, care a urcat patru locuri în clasamentul European. Acestea sunt unele din rezultatele ale noului studiu publicat „GfK Purchasing Power Europe 2023”.

În total, europenii au în jur de 12,1 miliarde de euro la dispoziţie pentru a cheltui în 2023 pentru hrană, servicii, energie, pensii private, asigurări, vacanță, mobilitate și cumpărături de bunuri de larg consum și de folosință îndelungată. Această cifră corespunde unei puteri medii de cumpărare pe cap de locuitor de 17.688 de euro pe an, ceea ce reprezintă o creştere de 5,8% comparativ cu anul trecut. Cu toate acestea, suma totală pe care consumatorii o au la dispoziţie pentru cheltuieli şi economii variază semnificativ de la o ţară la alta şi depinde şi de evoluţia preţurilor în 2023.

România: Decalajul puterii de cumpărare se adâncește

În România, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în acest an este de 7.738 de euro. Asta înseamnă că românii sunt cu 56% sub media europeană și coboară două locuri, până pe locul 33.

Nu au existat modificări în clasament în primele 10 judeţe în acest an. Cu toate acestea, se poate observa încă o dată că decalajul dintre regiunile cu putere de cumpărare slabă și puternică din România se adâncește. Bucureștiul este clar pe primul loc, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.314 de euro, ceea ce înseamnă că locuitorii capitalei au cu aproape 98% mai multă putere de cumpărare decât media națională și de 3,8 ori mai multă putere de cumpărare decât locuitorii judeţului Vaslui, care are cea mai mică putere de cumpărare disponibilă pentru cheltuielile și economiile lor. Acolo, venitul net disponibil este de doar 4.010 euro, ceea ce reprezintă aproape 52% din media națională.

Toate judeţele din top zece au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie. Judeţul Prahova, clasat pe locul zece, se apropie cel mai mult de media națională, cu un venit net disponibil de 7.836 euro pe cap de locuitor, dar este cu aproape 1,3% peste acesta. Toate celelalte 32 de judeţe, care constituie mai mult de trei sferturi din toate judeţele, sunt sub media națională.

Irlanda continuă creşterea accelerată

Precum în anii trecuţi, Liechtenstein depăşeşte cu mult valoarea puterii de cumpărare faţă de celelalte ţări. Liechtenstein are o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 68.843 de euro, de aproape 3,9 ori mai mare decât media europeană. Elveţia şi Luxembourg se află pe locurile 2 și 3. Elveţienii 49.592 de euro disponibil pentru cheltuieli pe cap de locuitor – de aproape 2,8 ori media puterii de cumpărare europeană – Luxemburghezii au un venit net de 40.931 de euro pe cap de locuitor. Acesta înseamnă mai mult de 2,3 faţă de media europeană. Toate celelalte țări din Top 10 au, de asemenea, o putere de cumpărare pe cap de locuitor semnificativ peste medie – cu cel puţin 47% mai mare decat media europeană.

Marele câştigător este Irlanda: după ce anul trecut abia a intrat în Top 10, anul acesta a reuşit să urce patru locuri, până pe locul 6. Cu 26.882 euro pe cap de locuitor, irlandezii sunt cu exact 52% peste media europeană.

“Anul acesta, ţările europene au înregistrat din nou o creştere semnificativă a puterii de cumpărare de aproape 6% în medie, dar acest lucru încă nu poate compensa pentru rata încă ridicată a inflaţiei. Totuşi, puterea de cumpărare nu evoluează la fel în toate ţările: de exemplu, în timp ce Irlanda urcă patru locuri, Marea Britanie, ţară învecinată, coboară trei locuri. Şi în cadrul aceleiaşi ţări au fost fluctuaţii, ca de exemplu în Cehia, unde rata puterii de cumpărare a variat considerabil acest an, sau în Polonia sau Franţa, unde este o diferenţă şi mai mare între regiunile cu putere de cumpărare mică şi cele cu putere de cumpărare mare. Totuşi, un trend oarecum pozitiv poate fi observat printre toate cele 42 de ţări. Cu toate că diferenţele sunt încă foarte mari în ceea ce priveşte potenţialul cheltuielilor, cel puţin diferenţa dintre puterile de cumpărare e mai mica.“

Tim Weber, expert în serviciile Geomarketing GfK

Au existat şi alte schimbări în Top 10. Islanda şi Danemarca au urcat fiecare câte o poziţie până pe locul 4 şi respectiv 5, în timp ce Austria şi-a îmbunătăţit Iocul cu două poziţii, ajungând pe 7. Norvegia, pe de altă parte, a coborât patru locuri, Germania un loc and Marea Britanie trei poziții, cele trei ţări ajungând pe ultimele trei poziţii ale Top 10 în funcţie de puterea de cumpărare.

Per total, 16 dintre cele 42 de ţări examinate sunt peste media europenă. Acestea contrastează cu cele 26 de ţări care au puterea de cumpărare sub media europeană, inclusiv Spania, care cu 16.449 de euro pe cap de locuitor este uşor sub media europeană. La fel ca în anii precedenţi, Ucraina este în continuare la coada clasamentului. Locuitorii au o putere de cumpărare de doar 2.478 euro per capita, ceea ce înseamnă exact 14% din media europeană.