Expansiunea accelerată a platformelor non-UE poate avea efecte negative semnificative asupra economiei românești, dacă nu este însoțită de măsuri care să asigure un cadru concurențial echitabil. Aceasta este principala concluzie a unui studiu realizat de Academia de Studii Economice din București, privind impactul socio-economic al platformelor internaționale de comerț electronic asupra României

Potrivit studiului, în cazul platformelor non-UE, valoarea tranzacțiilor nu se traduce în aceeași măsură în valoare adăugată la nivel local, în locuri de muncă, taxe plătite în România sau investiții în ecosistemul local de servicii. Produsele sunt, de regulă, fabricate în afara Uniunii Europene și ajung direct la consumatorii români, fără a genera efecte economice multiplicatoare comparabile cu cele create de comercianții români și europeni.

Studiul estimează că, strict pe baza încasărilor de TVA prin sistemul IOSS, vânzările companiilor din afara Uniunii Europene către România au ajuns în 2025 la cel puțin 4,4 miliarde lei. Această valoare reprezintă un prag minim, întrucât nu surprinde integral toate formele de vânzare și import utilizate de platformele extracomunitare. Pentru 2026, datele culese de Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) arată o creștere cu 20% a valorii comenzilor efectuate de români către comercianți din afara UE.

Studiul ASE confirmă ceea ce industria locală semnalează de mult timp: nu orice creștere a comerțului online înseamnă automat dezvoltare economică pentru România. Atunci când valoarea tranzacțiilor pleacă în afara Uniunii Europene, iar România rămâne cu presiunea asupra infrastructurii și concurența dezechilibrată, economia locală pierde. Nu cerem privilegii pentru companiile românești, ci reguli egale pentru toți cei care vând către consumatorii români.

Cristian Pelivan, director ARMO

Analiza arată că modelul local de comerț electronic are o capacitate semnificativ mai mare de a susține economia românească. Numai în 2024, comerțul electronic realizat de retailerii români susținea aproximativ 15.918 locuri de muncă directe, care se traduc în taxe și contribuții locale. Pentru anul 2026, studiul estimează că, în scenariul de status quo, în care platformele non-UE continuă să crească fără măsuri corective, economia României poate pierde aproximativ 1,78 miliarde lei din impactul total al sectorului asupra PIB, iar aproximativ 4.630 de locuri de muncă pot fi pierdute.

„Comercianții români plătesc taxe, angajează oameni, investesc local și respectă reguli stricte privind siguranța produselor, protecția consumatorilor și responsabilitatea de mediu. Concurența este sănătoasă doar atunci când toți actorii joacă după aceleași reguli. În caz contrar, vorbim despre o distorsiune care afectează firmele locale, bugetul public și capacitatea României de a dezvolta o economie digitală competitivă”, a spus Cristian Pelivan, reprezentanul ARMO.

În acest context, ARMO atrage atenția că deciziile legislative din perioada următoare trebuie analizate prin prisma impactului economic real al platformelor non-UE asupra României. Un exemplu relevant este proiectul de lege L361/2026, prin care se urmărește abrogarea taxei logistice de 25 de lei/colet aplicate coletelor non-UE cu valoare declarată sub 150 de euro.

ARMO consideră că eliminarea acestei taxe, de pe urma căreia s-au încasat la buget aproximativ 32 de milioane de euro de la companiile non-UE în primele 3 luni ale anului, ar reduce capacitatea României de a limita dezechilibrele generate de importurile directe prin platforme extracomunitare.

Autorităților le rămâne în continuare sarcina de a identifica modalitățile prin care legislația privind protecția consumatorului, precum și normele și standardele europene de siguranță a produselor, să fie impuse în mod egal.