Ministerul Agriculturii nu mai poate reveni asupra deciziei prin care a acordat recunoaşterea naţională pentru produsul „Telemea de Sibiu” ca produs cu Indicaţie Geografică Protejată. Cel puţin asta este părerea juriştilor care au studiat documentele şi care spun că MADR trebuie acum să- şi asume răspunderea pentru „trăznăile” din caietul de sarcini pe care le-a trecut cu vederea în momentul în care au aprobat, ca la primărie, acordarea certificării. La întâlnirea ce a avut loc pe 25 iunie cu reprezentanţii asociaţiilor de fermieri şi cu cei ai producătorilor de brânzeturi, conducerea MADR, în frunte cu ministrul Petre Daea, au precizat că certificarea s-a făcut în baza documentelor prezente la dosar şi a Contractului de Certificare a conformităţii produselor agricole şi alimentare nr. 17383 din 3 noiembrie 2017, încheiat între CERTIND, în calitate de organism de certificare şi Asociaţia Producătorilor de Telemea de Sibiu, în calitate de aplicant.

Documentaţia şi caietul de sarcini, aşa cum au fost ele întocmite şi aprobate de Ministerul Agriculturii, au fost transmise către Bruxelles, fiind înregistrate la Comisia Europeană cu seria PGI-RO-02473. Specialiştii din industria lactatelor aşteaptă acum „salvarea” de la organismul european, care ar putea să conteste compoziţia laptelui din caietul de sarcini sau conţinutul mare de sare prevăzut în acelaşi document. Însă doar o contestaţie venită din partea altui producător european, din afara României (unde certificarea a fost aprobată) mai poate opri obţinerea certificării IGP la nivel european. Cu alte cuvinte, aşteptăm din afara ţării minunea care să ne salveze de propriile greşeli!

Ce nereguli au fost constatate după aprobarea certificării IGP

Reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Telemea de Sibiu au încercat să acopere lipsurile din caietul de sarcini al produsului pentru care a fost solicitată certificarea IGP menţionând că în ceea ce priveşte cantitatea de sare, ce poate fi de 8% în produs, aceasta este o limită maximă. Totuşi, normativele alimentare după care lucrează sectorul industrializat în domeniul brânzeturilor prevăd cantităţi de sare de maximum 4%-4,5%, ceea ce înseamnă că în caietul de sarcini pentru Telemeaua de Sibiu a fost înscrisă o cantitate dublă de sare, fără a fi obţinută în prealabil o derogare de la normative.
Ioan Branga, Preşedintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine „Miorița” din judeţul Arad şi preşedintele producătorului Cris Sib Lacto din Socodor, Arad, spune că Indicaţia Geografică Protejată a fost acordată de MADR fără a ţine seama de interesele producătorilor tradiţionali de Telemea de Sibiu şi nici de interesele consumatorilor.

Producţia Asociaţiei nu acoperă nici jumătate din consumul local

Absenţa unei consultări pe plan local (deşi în demersul lor cei 10 producători reuniţi în Asociaţia Producătorilor de Telemea de Sibiu au beneficiat de sprijinul autorităţilor locale judeţene!) a condus, în cele din urmă, la o situaţie cel puţin ilară. În judeţul cu cel mai mare număr de oieri, cu cel mai mare număr de oi înregistrate, producţia anuală de Telemea de Sibiu, produs tradiţional local, va reprezenta mai puţin de jumătate din totalul consumului anual de telemea, conform estimărilor Direcţiei Agricole Judeţene.

Astfel, cei 10 membri ai Asociaţiei au realizat împreună o producţie anuală de 97 de tone de telemea de Sibiu în 2017, conform datelor prezentate în caietul de sarcini, iar pentru acest an producţia va urca la 99 de tone. Conform statisticilor privind consumul local, în judeţul Sibiu se consumă anual aproximativ 237 de tone telemea de oaie. În aceste condiţii, intenţia de listare a produselor în lanţuirile de retail şi de comercializare a produsului Telemea de Sibiu la export rămâne doar un deziderat.

O altă variantă, sesizată de buyerii contactaţi de revista Piaţa, ar fi că cei 10 membri consideră că pot transforma produsul în unul de lux, prin limitarea cantităţilor ce vor ajunge pe piaţă. Astfel membrii Asociaţiei care a obţinut certificarea IGP ar putea solicita un preţ mult mai mare pe produs la achiziţie, dar există mari îndoieli cu privire la retailerii care îşi vor asuma un astfel de preţ.

Reţetă pentru telemea de oaie... cu lapte de vacă

Cea mai flagrantă eroare inclusă în caietul de sarcini pentru prepararea produsului Telemea de Sibiu este însă înscrierea parametrilor fizico-chimici de la laptele de vacă pentru telemea făcută din lapte de oaie. Într-o luare de poziţie pe acest subiect, Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui, afirma : „Cu așa Caiet de Sarcini distrugeţi 2000 de ani de istorie şi tradiţie în realizarea unor produse veritabile!”. Într-adevăr, caietul de sarcini prevede o densitate a laptelui de oaie de 1,028 faţă de 1,033, şi poate conduce uşor cu gândul la faptul că membrii Asociaţiei care a primit certificarea s-au asigurat în acest fel că, în absenţa unor cantităţi suficiente de lapte de oaie, vor putea „completa” materia primă cu cantităţi din lapte de vacă, mai uşor de procurat dar şi mult mai ieftin!

Şi uite aşa, de la un produs cu reputaţie excelentă pe plan naţional, Telemeaua de Sibiu riscă să devină un produs ambiguu, în care cantitatea de apă depăşeşte jumătate din masa netă, cantitatea de sare poate fi, în mod legal, conform caietului de sarcini aprobat, dublă faţă de maximul admis în alte brânzeturi, iar materia primă poate fi şi o combinaţie de lapte de oaie şi lapte de vacă. Iar ca ultimă observaţie, toate aceste nereguli ar putea trece neobservate de ochii consumatorilor, deoarece în caietul de sarcini prevederile cu privire la etichetare au fost aprobate cu ochii închişi, fără a observa ca nu figurează nicăieri eticheta care trebuie să conţină esenţialul pentru consumator: compoziţia produsului!

CITEŞTE ŞI: 

Zi decisivă pentru cel mai nou brand cu Indicaţie Geografică Protejată- Telemeaua de Sibiu