Categoria pastelor făinoase s-a diversificat mult în ultimii ani din punctul de vedere al varietăţii formelor, dar mai ales al... sonorității italiene a denumirii; variantele spaghetti şi penne au în continuare o cerere semnificativă, însă se observă un trend crescător de consum spre gnocchi, rigatoni sau farfalle. Retailul online devine un canal tot mai bun şi mai rapid de testare şi promovare a inovaţiilor şi produselor premium.

Ponderea cea mai mare, de aproximativ 90%, o dețin pastele uscate, însă sortimentele fresh, deşi au o cotă de piaţă mai mică, înregistrează un ritm de creştere mai accelerat. Prin paste fresh, ne referim la acele produse care nu se regăsesc la raionul de profil - unde sunt expuse la raft la temperatură ambientală -, ci în zona frigiderelor, unde se păstrează la temperaturi de doar câteva grade. Unele pot fi încadrate și în categoriile ready meal sau semipreparate, dar pot fi considerate și ca atare, paste proaspete – explică Marinela Popescu, fondatoarea HarmonY way.

Știm că în ultima perioadă, consumatorii cer din ce în ce mai mult alimente „curate”, iar unul dintre răspunsurile la această solicitare constă în variantele BIO. Rapiditatea dezvoltării acestui segment ţine însă de disponibilitatea surselor de materie primă certificată, astfel că în cazul pastelor e dificil de apreciat dacă în acest moment vorbim de un trend sau de o nișă cu mare potențial pe piața locală. La fel se petrec lucrurile și în cazul pastelor fără gluten, segment care nu răspunde încă pe deplin cererii venite din partea consumatorilor români.

Există trei factori care determină creșterea consumului de paste BIO: orientarea spre un stil de viaţă ecologic; interesul manifestat față de produsele artizanale; apariţia unor trenduri alimentare noi, precum pastele din leguminoase (năut, linte) sau pseudocerale (hrişcă, amaranth), odată cu creşterea numărului de vegani şi vegetarieni în România. Observăm, totodată, și apariţia unor produse funcţionale, îmbogăţite cu alge sau superalimente - așadar, încă o nişă care a reuşit să atragă atenţia retailerilor.

„Principalele branduri internaţionale de produse convenţionale şi-au certificat linii dedicate pentru produse ecologice sau fără gluten şi au reuşit să ajungă în piaţă la un preţ foarte apropiat de produsele obişnuite. Acest lucru a uşurat în mod semnificativ procesul decizional al consumatorilor, dar a şi polarizat piaţa, lăsând puţin spaţiu de dezvoltare pentru brandurile nespecializate”, relatează Adelina Păsat, Director Comercial Nutrivita, unul din principalii jucători de pe piaţa produselor BIO şi dietetice din România.

„În segmentul fără gluten, producătorii locali au de mai multă vreme un cuvânt de spus, devenind nu doar lideri de categorie, ci şi furnizori solizi de marcă proprie pentru retaileri. Gustul rămâne însă un criteriu important, în special pentru consumatorii de produse fără gluten, iată de ce inovaţia este importantă în acest segment”, adaugă Adelina Păsat.

Potrivit Roxanei Baciu, Executive Director, MEDNET Marketing Research Center, retailul online devine un canal mult mai bun şi mai rapid de testare şi promovare a inovaţiilor şi produselor premium în categoria de paste, şi nu numai. Flexibilitatea adaptării sortimentației şi lipsa restricţiilor de spaţiu permit acestui canal să experimenteze mult mai mult şi mai repede, în comparaţie cu retailul clasic, fizic. Aşadar, chiar dacă nu ţine de produs în sine, o tendinţă cu mari șanse de dezvoltare este aceea a retailului online care va veni cu propuneri de valoare mult mai concrete. Oricum, există deja un segment de consumatori cunoscători care accesează acest canal de retail pentru cumpărăturile de alimente premium, iar pastele nu fac excepţie.

„Marjele mici şi ponderea mare a mărcii proprii fac categoria relativ neatractivă pentru noutăţi majore. Aşa încât cred că retailul online – fie retaileri independenţi exclusiv online, fie distribuitori care îşi creează un debuşeu online – va deveni mai vizibil în a propune valoare adăugată. Aici văd o oportunitate pentru producătorii regionali, tradiţionali, de a veni cu varietăţi artizanale pe care să le promoveze prin canale alternative: târguri, online, hub-uri de producători tradiţionali care încep să se dezvolte”, accentuează Roxana Baciu.

Un alt punct de diferenţiere va deveni sustenabilitatea, pentru că tânăra generaţie este atentă şi receptivă la impactul companiilor în societate. Pe cale de consecinţă, provenienţa ingredientelor din surse controlate şi certificate ca sustenabile poate reprezenta un argument de marketing foarte puternic pentru atragerea şi loializarea clienţilor în categorie.

Pentru că urmăresc categoria de foarte mulţi ani, există un aspect care mi se pare ignorat de producători, deşi este foarte important. Timpul de fierbere al pastelor este o informaţie esenţială, dar în majoritatea covârşitoare a cazurilor, aceasta nu este vizibilă rapid pe ambalaj. Este o informaţie pe care, în calitate de cumpărător sau consumator, trebuie să o cauţi. Cred că produsul care va afişa clar şi într-un loc vizibil pe ambalaj timpul de fierbere al pastelor ar putea câştiga procente bune de vânzări numai datorită acestui detaliu.

O altă observaţie, care cred că se aplică în general la food, nu numai la paste, este că, de ceva vreme, competiţia şi ameninţările în categorie nu se mai manifestă exclusiv la raft. Producătorii şi distribuitorii îşi dezvoltă canale alternative de vânzare. Acestea, chiar dacă în prezent reprezintă probabil sub 5% din vânzări, au potenţial să se dezvolte şi să echilibreze parţial valorile pierdute în retailul clasic.

Inovaţia reală este foarte dificilă, scumpă şi cu un return incert pe termen mediu şi lung, atâta vreme cât marca proprie erodează constant cota de piaţă a producătorilor naţionali. Marca proprie a evoluat mult însă, în această categorie, mergând de la propunerile de preţ, până la variantele premium importate.

Noutăţile cred că vor veni din zona de paste artizanale sau produse de origine, cu reţete specifice locului de provenienţă. De asemenea, calitatea ingredientelor va deveni punct de diferenţiere: grâu de un anumit tip, cu anumite caracteristici care să confere şi un gust distinct produsului final, amestecuri de ingrediente inedite (cu diverse arome sau condimente). Rețetele de familie, reţetele locale, regionale, modalitatea de a pregăti aluatul etc. constituie un alt driver al categoriei.