Mezeluri, brânzeturi, legume și fructe, conserve, miere de albine şi multe altele. Mediul rural oferă numeroase produse tradiţionale, dorite de consumatorii din marile orașe. Dar de cele mai multe ori, drumul acestor sortimente către zonele urbane se arată unul deosebit de anevoios. De acum, există o „scurtătură online”.

Retailerul Profi a lansat platforma via-profi.ro, care funcționează ca o comunitate virtuală unde producătorii locali se pot întâlni cu consumatorii dornici să le testeze sortimentele.

Accesarea site-ului este gratuită atât pentru cei care vând, cât și pentru cei care cumpără. Vizitatorii pot selecta produsele din categoria solicitată – carmangerie, conserve, lactate, fructe și legume, ouă, panificație, pește, produse apicole. Există și motor de căutare, unde poate fi găsit un anumit producător, după nume sau după sortimentele pe care le oferă. De asemenea, userul poate selecta județul cel mai convenabil, la o secțiune specială.

În 6 luni de la lansarea site-ului, sunt cuprinși circa 200 de producători locali din 11 județe.

„Via Profi este un instrument de explorare culinară care te însoțește prin țară și te ajută să descoperi oameni pasionați și dedicați, care îți oferă ocazia să le treci pragul și să le guști bunătățile! Călătorind local, mâncând sănătos, trăind și spunând mai departe povestea acestor experiențe contribuim cu toții la continuarea tradițiilor într-un mod sustenabil și cu grijă față de noi toți și față de natură.”

Călin Costinaș, Director General adjunct Profi

Gabriela Sîrbu, directorul de sustenabilitate Profi, spune că rețeaua de retail încurajează producătorii locali, făcându-le loc în magazinele sale, „unde nu doar că sunt bineveniți, dar îi și susținem să își vândă produsele fără a le impune o cantitate minimă” sau să se adapteze la producția de masă.

„Apreciez în mod deosebit efortul făcut în ultimele aproape 11 luni de echipa condusă de colega noastră Gabriela Sîrbu pentru a construi Via Profi, această punte între producători, autorități și marele public, în beneficiul tuturor părților implicate.”

Gaetan Pacton, Directorul General Profi

Iniţiativa digitală „Via Profi” este una din componentele platformei „Punem suflet în România” prin care se materializează implicarea în comunitate a companiei de retail Profi Rom Food. În această platformă este inclus şi programul Raftul cu Bunătăţi Locale – asemănător iniţiativei despre care scriem acum - prin intermediul căruia producătorii artizanali sunt încurajaţi să-şi vândă produsele în magazinele Profi, în cadrul unor raioane dedicate, indiferent de cantitatea disponibilă. Până la finalul anului, aproximativ 100 de producători locali urmează să fie cuprinşi în acest program care urmează a fi extins în cel puţin 10 zone ale ţării.

Un tur de trei zile, organizat de compania de retail Profi în câteva județe din țară, a oferit mai multor producători locali prilejul să își prezinte activitățile și roadele muncii lor. Astfel, mai mulți jurnaliști au făcut cunoștință cu acești antreprenori, au stat de vorba cu ei, au intrat în atmosfera locurilor, și astfel au aflat care sunt satisfacțiile dar și care sunt dificultățile implicate de munca depusă pentru realizarea alimentelor tardiționale.

Văcuțe hrănite în regim de Ronaldo

Ioan Gherman a lucrat 18 ani în Italia, în industria brânzeturilor, astfel că a deprins tainele acestui business – rețete, tehnologii, procedee de fabricare. Întors în România, a deschis o afacere proprie la Dumbrăveni, județul Sibiu. În prezent are 6 vaci, dar mai preia cantități de lapte și de la alți producători. Atât văcuțele lui cât și ale partenerilor au meniu strict, controlat – câtă iarbă de pășune, câtă lucernă, cât porumb şi alte furaje mănâncă. 

Și aceasta, pentru că fiecare categorie de brânză necesită o furajare specifică. "Atunci când faci un anumit tip de brânză, foarte important este ce mănâncă vaca", spune Ioan Gherman. Astfel, aceste văcuțe au un regim de hrană programat, generator de performanță, la fel ca fotbaliști precum Cristiano Ronaldo sau Haaland.

Legume și ceaiuri din vârf de Apuseni

Traian Purcel este agent de pază, iar soția sa, Anuța – educatoare. Ei au o gospodărie mare în satul din Apuseni unde locuiesc, Marișel (județul Cluj). Produc cartofi, fasole verde și alte legume. Printre altele, au obținut anul acesta o cantitate de 12 tone de morcovi. Valorificarea produselor pare o misiune destul de dificilă. "Duc marfă la piață, la Cluj-Napoca, dar acolo nu prea avem succes la vânzări", spune Traian. Noroc că au doi băieți și două fete, dintre care doar cea mai mică, de 15 ani, mai locuiește cu părinții. "Ne ajută copiii noștri, stabiliți la casele lor, la oraș, ei promovează produsele pe rețelele de socializare", explică Anuța.

Tot la Marișel, Cluj, își dezvoltă business-ul Sebastian Hosu. În anul 2009, acesta s-a întors din Canada, și împreună cu soția, a deschis Cabana Moților din Munții Apuseni, la 1.250 metri altitudine. Clienții cereau produsele naturale și pentru acasă, și astfel a apărut ideea unui business organizat. Din 2012, familia Hosu produce, sub brandul "Cămara de la munte", zacuscă, dulcețuri, ceaiuri, siropuri.

Pe client îl câștigi greu

Teodora și Teodor Niculescu din Priboiu, județul Dâmbovița, sunt doi soți tineri, care au pornit împreună o afacere în domeniul agroalimentar. Produc sucuri de fructe și legume, zacuscă, dulcețuri, cu materie primă aproape 100% din surse proprii, precum și uleiuri comestibile presate la rece. Au accesat o finanțare europeană de circa 40.000 de euro, iar acum dispun de o mică fabrică, dotată cu instalații moderne.

"Trebuie să fim atenți la selectarea materiei prime, pentru că pe client îl câștigi greu, dar îl pierzi repede dacă devine nemulțumit", spune Teodor. Cei doi soți muncesc cot la cot. Îi ajută și pământul din zonă, foarte bun pentru cultivarea legumelor. Brandul lor, Grandma’s Delights (Deliciile Bunicii), transmite un mesaj emoțional, care amintește de copilărie într-o notă modernă.

Slănina cere palincă

Pită cu untură și cu ceapă. Slănină, caltaboși, salam, cârnați, tobă, șuncă. Toate aceste specialități din carne de porc sau vită pot fi găsite la soții Constantin și Elena Dragomir din Sadu, județul Sibiu. "Rețete tradiționale, autentice, de-ale locului", spun soții Dragomir. Ei efectuează aceste procese de prelucrare de 12 ani și vând produsele în piață, dar livrează și la comandă. "Am început cu o investiție de 15.000 de euro", își amintește Elena Dragomir. Produsele tradiționale, autentice, necesită și un aperitiv, recomandată fiind palinca de prune de 47 de grade.

Tot în județul Sibiu, la Prod, un exemplu de afacere în care toți membri familiei au câte un rol. Soții Marcel și Carmen Todea au început să facă produse doar pentru consumul propriu, dar ulterior, și-au extins cantitatea și gama de sortimente: compot, zacuscă, bulion, gem, sirop, cu materii prime 100% din grădina proprie. Extinderea a fost posibilă și cu ajutorul celor doi băieți, dintre care cel mare este singurul membru al familiei cu permis auto, astfel că numai el poate efectua operațiunile de transport.

Aronia și goji la Dârza

Marin Constantin are la Dârza, județul Dâmbovița, o exploatație cu tente exotice, pe care o îngrijește împreună cu soția și cei doi copii. "Cel mare e viitor baschetbalist și colecționar de... pantofi de sport. Când vrea o pereche nouă, căștigă banii din munca lui", spune Marin.

Pe suprafața de jumătate de hectar cresc plante cu origini pe alte meleaguri, precum aronia, goji, curmal chinezesc, Banana Nordului, trandafiri pentru dulceață. Dar și neaoșe – căpșuni, ștevie, cătină. "Fiind olteni de origine, avem și măghiran", precizează Marin Constantin.

Adio joburilor convenționale

Soții Sorin și Mihaela Faur au decis, în urmă cu 5 ani, să abandoneze joburile convenționale, de la oraș. Ei produc, la Mărgău (județul Cluj), sortimente diverse precum fructe uscate, amestecuri de legume, paste făinoase, miere de albine. Inițial, intenția a fost aceea de a oferi copiilor hrană sănătoasă.

Abia mai târziu, ideea s-a transformat în afacere, și astfel a apărut brandul „Bunătăți Uscate”. Investiția s-a cifrat la 100.000 de euro, toată suma din fonduri proprii. "La fabricarea produselor, nu folosim conservanți, zahăr, potențiatori de gust", spune Sorin.