Azi va avea loc la Ministerul Agriculturii o întâlnire între conducerea instituţiei şi asociaţiile fermierilor şi ale producătorilor de brânzeturi care au contestat decizia MADR de acordare a certificării Indicaţie Geografică Protejată (IGP) pentru produsul „Telemea de Sibiu”. Fermierii, proprietari de stâne ce reunesc câteva sute de mii de ovine, acuză Ministerul Agriculturii de nerespectarea legislaţiei şi de faptul că în cazul oieritului nu a fost luată în calcul transhumanţa specifică acestei profesii.

Cu două săptămâni în urmă, Asociaţia Producătorilor de Telemea de Sibiu – o organizaţie din Răşinari ce reuneşte 9 producători individuali şi un SRL- a obţinut de la MADR certificarea IGP pentru produsul „Telemea de Sibiu”, ca fiind brânză proaspătă sau maturată, produsă din lapte de oaie exclusiv de către membrii Asociaţiei, laptele provenind de la oi păscute pe raza administrativă a judeţului Sibiu. O săptămână mai tîrziu, în 14 iunie, Direcţia Generală de Control, Antifraudă şi Inspecţii din cadrul MADR a demarat procesul de identificare şi avertizare a tuturor comercianţilor de brânzeturi care vând „Telemea de Sibiu” că nu mai pot face asta dacă nu pot dovedi cu documente provenienţa produsului ca fiind de la membrii Asociaţiei care deţine aceste drepturi.

În magazinele branduite cu „Brânzeturi de Sibiu” sau "Brânză de la Jina” se vând de toate, în special telemea de vacă

Unii dintre comercianţi spun că la mare căutare este telemeaua de vacă, dar dacă sunt întrebaţi de furnizori, dau din colţ în colţ şi transferă responsabilitatea către patronul magazinului. Doar în Bucureşti, în aceste magazine branduite cu titulaturi legate de Sibiu sau Jina se vinde telemea de vacă în cantităţi de 3-4 ori mai mari decât s-ar putea produce cu tot laptele de vacă din judeţul Sibiu. Mai multe companii de dimensiuni medii sau mici au acuzat pe parcursul ultimilor ani faptul că în magazine branduite cu nume cu rezonanţe tradiţionale, precum Sibiu sau Jina, se comercializează brânzeturi cu conţinut îndoielnic de lapte, fabricate în Bulgaria.

Telemea de Sibiu? Doar dacă e de vacă, altfel nu există!

Dorin Cojocaru susţine că nu crede că marile reţele de retail vor lista acest produs. „Aşa cum a fost el certificat, nu cred că produsul Telemea de Sibiu îndeplineşte criteriile de siguranţă alimentară şi trasabilitate solicitate de auditul intern al buyerilor din IKA. În plus, vorbim despre cantităţi foarte mici, sub 100 de tone pe an, pentru că prin această certificare au fost excluşi marii producători de lapte de oaie. Ar fi şi cîteva aspecte de ordin calitativ, cantitatea de apă foarte mare şi cantitatea de sare, aproape dublă faţă de ceea ce se produce la nivel industrial”, a mai spus Dorin Cojocaru.

Mai multe detalii cu privire la contradicţiile dintre ceea ce conţine caietul de sarcini elaborat de Asociaţia Producătorilor de Telemea de Sibiu pentru obţinerea IGP şi normativele privind preparatele din lapte ne-a oferit George Grecu de la Geramo 2003, consultant pentru industria alimentară având o experienţă de peste 20 de ani în industria lactatelor. „ Nu cred că în cazul produsului „Telemea de Sibiu” se poate vorbi despre IGP, pentru că în cazul oieritului vorbim despre transhumanţă, nu despre ferme cu locaţie fixă. Ar putea fi produs tradiţional, dacă judecăm strict după reţetă. Dar Ministerul Agriculturii îşi asumă un risc foarte mare, deoarece reţeta prezentată în caietul de sarcini se referă la un produs realizat din lapte crud, nepasteurizat, pentru care nu cred că există derogări de la Uniunea Europeană”, spune George Grecu.

Există interesul transformării produsului în produs premium greu de găsit de către consumatori?

Dincolo de problemele pe care le ridică la nivel de reţetă şi tehnologie de fabricaţie, produsul „Telemea de Sibiu” tinde să devină, într-o primă etapă, un produs rar. Asta pentru că el poate fi realizat doar de cei 10 membri ai Asociaţiei care a obţinut certificarea, iar aceştia au o capacitate de producţie anuală de 97 de tone, adică mai puţin de 280 kg pe zi. Cam cât ar putea vinde 2 hipermarketuri zilnic în Bucureşti. În caietul de sarcini este prevăzut că până în anul 2023, capacitatea de producţie ar creşte de peste şapte ori. Am încercat să-l contactăm telefonic pe preşedintele Asociaţiei, Florin Dragomir, pentru a afla cum vor obţine fonduri pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie şi cum va creşte numărul de oi în rândul asociaţiei de peste şapte ori în cinci ani. Nu am reuşit, aşa cum nu au reuşit nici cei doi buyeri care au încercat să transmită către asociaţie o cerere de ofertă pentru noul produs certificat IGP. Concluzia celor doi achizitori a fost că, având în vedere capacitatea de producţie limitată, Asociaţia va oferi produsul „Telemea de Sibiu” la preţuri nejustificat de mari, probabil comparabile cu preţurile brânzeturilor premium de pe pieţele internaţionale.