Editorial Revista Piata nr.23 / septembrie 2006

Proliferarea formatelor moderne de comert este un fenomen obiectiv,filozofic vorbind. Adica, se intampla pentru ca trebuia sa se intample in virtutea acumularilor anterioare - prea evidente si prea multe ca sa le mai enumar acum. Mai mult, extinderea lanturilor comerciale - indeosebi a celor internationale - este motiv de bucurie pentru consumatorul roman. Oriunde se deshide un Carrefour, un Cora, un Kaufland, mai nou real,- s.a.m.d. e mare inghesuiala, si nu numai in prima zi cand preturile sunt cu totul speciale.

Cotropit de conceptele frantuzesti, germane, austriece etc.incepi sa te simti un pic mai occidental. Incepi sa ai pretentiilegate de preturi, de diversitatea ofertei de produse, deatitudinea personalului magazinului. Uups!

Cand modelul de business occidental se intalneste cu angajatulde formatie romaneasca nu e de bine. Evident ca lanturileinternationale care patrund tot mai adanc in comertul romanescangajeaza personal autohton (cu exceptia catorva posturi cheie).Din nefericire, acest personal de provenienta autohtona are unprofil tot autohton al pregatirii profesionale. Si presupun ca varamane asa cel putin pana in momentul in care concurenta intremagazine se va manifesta suficient de puternic incat atitudineapersonalului magazinului fata de cumparator sa devina element dediferentiere in retail. Cred ca abia atunci managerii se vor gandisa investeasca in trainingul propriilor angajati.

Sunt convins ca oricare dintre noi a avut si experiente maiputin placute in supermarketuri si hipermarketuri, fara ca acesteasa aibe o inraurire asupra atitudinii fata de respectivelemagazine. Probabil insa, ati auzit prieteni sau rude povestinddepre repetate neplaceri, devenite enervante pentru cumparator sipenibile pentru magazin. Daca nu ati auzit, cititi incontinuare.

Pana de curand obisnuiam sa-mi fac cumparaturile intr-unhipermarket deschis in urma cu un an la "granita" cartierelorMilitari si Drumul Taberei. Oferta variata de produse, cozi scurtela casa, spatiu larg intre rafturi, parcare subterana in capatoare- iata lucrurile care m-au atras mai puternic decat m-au deranjatunele sincope. In ultimele luni insa s-au indesit pana la a devenisuparatoare situatiile pe care generic le numim "neplacute":neconcordanta intre pretul la raft si cel marcat la casa, blocareasistematica a automatului de preluare a ambalajelor din sticla,discrepanta intre diversitatea produselor expuse si cele efectivdisponibile, aflate in stoc - cazul electrocasnicelor,electronicelor si corpurilor de iluminat.

Nu sunt acestea ultimele probleme ramase nerezolvate in taraasta, asa ca le-as fi adaugat pe lunga lista a motivelor pentrucare la Bucuresti nu-i ca la Paris, daca nu ar fi fost nonsalanta,nepasarea cu care personalul magazinului trata si tuatiile. Adica,ar fi trebuit sa le consider normale! Ce atata tevatura pentrucateva diferente de pretintre raft si casa? Si ce poate sa faca ocasiera? Ca "se stie de asta". Automatul de sticle s-a intepenitpentru ca "managerul" de banda lipseste din post? Pai, trebuie saasteptam, sa avem rabdare ca vine! Aparatul expus nu este in stoc?Nu e pentru ca nu e, s-a vandut; si nu e o greseala faptul ca aramas expus pentru ca cineva poate vrea sa-l cumpere chiar peacela, asa cum e, putin uzat, putin prafuit. A, vreti unul nou,sigilat? Mai treceti pe la magazin, poate se mai aduce.

Din cele povestite de prieteni deduc ca situatiile descrise sepetrec si in magazinele altor mari retaileri. Iata ca, uneori,conceptul comercial sfarseste prin a lua chipul gestionaruluisau.