Cazul companiei Brădet a arătat încă o dată, dacă mai era nevoie, câtă simpatie poate atrage un brand autohton, atunci când în jurul unor acuzaţii dovedit nefondate se ţes intrigi legate de complotul multinaţionalelor împotriva antreprenorilor locali. Valul de sprijin popular, provocat de o eroare de comunicare a autorităţilor, arată forţa pe care un brand o poate căpăta dacă întruneşte câteva condiţii esenţiale: să fie brand local, să fie la un nivel calitativ care nu înşeală aşteptările consumatorilor şi să aparţină unei companii care nu a fost cap de afiş în scandaluri de evaziune sau alte „învârteli” ale antreprenorului ce gestioneză businessul respectiv.

Trendul naţionalist ce se manifestă tot mai pregnant în ultimii trei ani este mo­nitorizat de majoritatea cercetătorilor din industria FMCG şi este deja utilizat în promovare, cu scopul de creştere a vânzărilor în campanii ale retailerilor. Acelaşi trend naţionalist care a ajuns până în Parlament, acolo unde populismul i-a determinat pe câţiva politicieni să adopte o lege de care nu mai era nevoie. Păi, dacă există zeci de mii de consumatori care sar în sprijinul unui brand românesc şi care pretind că preferă să cumpere produse fabricate local, ce motiv mai bun ar avea lanţurile de retail să aducă în rafturi tocmai aceste produse? Mai era nevoie de o lege care să stabilească obligaţia de a pune în raft 51% produse româneşti?

În timp ce domnul Badea, patronul de la Lactate Brădet, a simţit că beneficiază de un val de simpatie şi speculează acest moment încercând să organizeze o ofertă pubică de vânzare de acţiuni, marii retaileri se lansează, la rândul lor, în campanii, folosind argumentul „românesc” în scopuri comerciale. 

„Suntem foarte conștienți de importanța promovării produselor românești în rândul clienților, pentru a susține economia locală, a ajuta la crearea de locuri de muncă în diverse zone ale țării, dar și pentru a promova calitatea produselor fabricate în România”, declara zilele trecute directorul de marketing al unei importante reţele de retail. 

Cele două cazuri, al producătorului şi al retailerului, conduc spre o conclu­zie ­unitară: utilizarea trendului naţionalist în ciclul de viaţă al brandului a devenit o necesitate, un pilon esenţial în campanii.