Dintr-un podcast devenit viral, realizat de Mihai Morar cu al doilea om ca importanță strategică în NATO, Secretarul general adjunct Mircea Geoană, aflăm că următorii 7-8 ani sunt esențiali pentru definirea unei noi ordini mondiale, conform informațiilor deținute de organizația militară internațională. Este vorba despre o nouă ordine mondială atât politică, dar și economică. Iar războiul dintre Rusia și Ucraina nu este decât un preambul, deoarece adevărata bătălie se va duce între două tabere mult mai puternice: SUA, NATO și aliații săi pe de o parte și China, Rusia și aliații lor de cealaltă parte.

Din perspectivă economică, o astfel de declarație la un nivel atât de înalt al politicii internaționale stârnește îngrijorare. Cu atât mai mult cu cât cele două tabere definesc modele economice și de piață diametral opuse, de o parte funcționând piețe economice libere structurate pe cerere și ofertă, iar de cealaltă parte piețele, deși liberalizate, sunt controlate de autoritatea politică.

Imaginea devine și mai clară în momentul în care cineva ar expune public o hartă globală a resurselor pe care să o suprapună peste o hartă globală a tehnologiilor. Devine tot mai evident că tabăra din care face parte și România este cea care deține un control majoritar asupra tehnologiilor, handicap pe care China nu a reușit să-l depășească în mai bine de 30 de ani de eforturi financiare considerabile. Tocmai de aceea China, iar din februarie 2022 și Rusia, au mare nevoie să controleze suficient de bine resursele globale. La Davos, în 2012, Nouriel Roubini a afirmat că Rusia și China dețin controlul direct asupra a peste 40% din resursele planetei. Diferența în această „bătălie a secolului XXI” o va face lumea arabă, care controlează aproximativ 18% din resurse, în special petrol și gaze naturale. O lume arabă ce nu este în relații cordiale cu SUA, dar nici nu are suficiente argumente să accepte un parteneriat cu China.

Tot tabloul acesta zugrăvit anterior, dar care se întâmplă real time, stinge orice urmă de speranță pentru cei care încă mai cred că explozia prețurilor, declanșată cu luni bune înainte de declanșarea războiului, ar putea fi trecătoare și prețurile vor reveni vreodată la nivelul din 2021. Nu mai vorbim despre nivelul prețurilor din perioada anterioară pandemiei. Ceea ce ne spune Mircea Geoană se traduce în termeni economici într-o perioadă de fricțiuni economice, de explozii inflaționiste și de deficite bugetare realizate pentru fiecare centimetru de influență economică globală. Redus la scară microeconomică, timpul pe care îl vom petrece în următorii 7-8 ani va semăna cu strategia unui brand de a câștiga cotă de piață de la fiecare competitor de pe această piață, cheltuind bugete imense pentru un obiectiv strategic, dar îndepărtat. Ceea ce înseamnă că cei care privesc azi etichetele prețurilor pe rafturi au toate motivele să gândească: „Deși e scump, cumpără azi, mâine vei vedea că a fost ieftin!”.