"Criza" a fost, probabil, cel mai des folosit cuvant pe parcursul acestui an. Acuzata, invocata, analizata, explicata, mediatizata, criza a facut parte din viata noastra zi de zi in 2009. Desigur, fiecare a avut propriile asteptari legate de criza, fiecare ne-am inchipuit-o intr-un anume fel, fiecare am simtit-o, poate, diferit. Chiar daca tin cont de aceste diferente de perceptie tot mi se par ciudate unele paradoxuri. Iata la ce ma refer. Acum doua luni, Institutul National de Statistica a pus la dispozitie datele referitoare la cheltuielile banesti ale populatiei pentru cumpararea produselor alimentare si nealimentare in semestrul I din acest an. Surpriza mare: romanii au cheltuit mai multi bani pentru aceste produse in prima jumatate a lui 2009 decat in prima jumatate a anului trecut! Iar aceasta crestere a cheltuielilor nu e deloc mica: 11,3% la alimente si bauturi si 11,9% la produse nealimentare. Cifrele astea nu prea arata a criza! Cel putin nu in industria bunurilor de larg consum, cel putin nu in semestrul I. (Este important de precizat ca aceasta crestere a cheltuielilor banesti ale populatiei nu poate fi pusa pe seama cresterii preturilor, intrucat in primele sase luni ale anului cresterea preturilor a fost de 1,2% la alimente si de 4,1% la produse nealimentare.). Sincer, astept cu un mare interes datele statistice privind cheltuielile banesti ale populatiei in partea a doua a anului 2009.

Datele Statisticii sunt in acord cu rezultatele unui studiu pe consumator realizat in valuri succesive de ISRA Center Marketing Research la solicitarea revistei Piata; conform valurilor din mai si din noiembrie, mai mult de jumatate din consumatorii sondati au declarat ca puterea lor de cumparare este mai mare decat in ultimele luni din 2008. Bun, de acord ca aproape jumatate dintre romani simt ca puterea lor de cumparare a scazut, dar conexand cele doua tipuri de date prezentate pana acum ar reiesi ca, in ansamblu, populatia nu prea simte criza.

Dar sa lasam consumatorii si sa ne indreptam atentia asupra industriei. Institutul National de Statistica a publicat recent indicii cifrei de afaceri in comertul cu amanuntul. Conform acestei surse, in primele zece luni ale anului 2009 incasarile comerciantilor care vand preponderent alimente, bauturi si tutun au avut o scadere usoara (-2,7%) in comparatie cu perioada similara a anului trecut. Un recul mai mic de trei procente nu prea e semn de criza, nu? Evolutia incasarilor comerciantilor care vand preponderent nealimentare (-9,4% zece luni 2009 / zece luni 2008) arata oarecum a criza, ce-i drept.

Indicatorul similar pentru industria producatoare arata un recul de 9,2% a cifrei de afaceri a companiilor din industria bunurilor de uz curent in primele zece luni ale anului curent fata de perioada similara din 2008. Diferenta fata de rezultatele comerciantilor ar putea fi data de importurile de alimente si bauturi (posibil in crestere in 2009 fata de 2008). Stiu ca sunt companii, atat in productie cat si in comert, carora anul 2009 nu le-a fost tocmai favorabil sau nu le-a priit deloc. Ma intreb insa daca nu cumva acestea sunt victimele tocmai ale comportamentului anticriza generalizat. Printre altele, acest comportament a condus la o spirala a reducerilor de pret si la o alta a ofertelor promotionale. Criza reala sau doar indusa, combaterea acesteia prin pret subal concurentei si promotie peste a concurentei i-a epuizat financiar pe unii.