Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare(ANBR) a transmis către Ministerul Mediului observațiile privind proiectul de Hotărâre de Guvern pentru implementarea sistemului garanție-returnare, proiect ce s-a aflat în dezbatere publică până pe 3 decembrie. Alice Nichita, președintele ANBR și Public Affairs & Communication Manager la Coca-Cola HBC România, a răspuns întrebărilor legate de proiectul legislativ și de modul în care companiile văd funcționarea acestui sistem.

Cum apreciați formularea și structura imaginată prin proiectul pus în dezbaterea publică de către Ministerul Mediului privind implementarea sistemului garanție-returnare?

Proiectul pus în dezbatere publică vine ca urmare a prevederilor Legii 249/2015, unde se stipulează că până la 1 ianuarie 2021 se stabilește un sistem garanție-returnare printr-o hotărâre a Guvernului. Trebuie să spunem că, încă de la introducerea acestei prevederi prin OUG 74/2018, am lucrat ca industrie, prin intermediul Alianței Producătorilor de Băuturi, formată din Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare(ANRB) și Berarii României, pentru a studia fezabilitatea implementării unui astfel de sistem, dar și pentru a formula propuneri concrete pentru implementarea și operaționalizarea sistemului în România, adaptându-l specificului și particularității țării noastre, prin transpunerea bunelor practici identificate în alte state unde un astfel de sistem este operațional. Drept particularități, menționăm ponderea între mediul rural și urban, comportamentul consumatorului și universul divers al locațiilor comerciale. În tot acest timp, am păstrat un dialog deschis cu reprezentanții Ministerului Mediului, dar și cu alți actori interesați de subiect, precum comercianții sau reciclatorii, și ne bucură faptul că multe dintre propunerile înainte de Alianța noastră către minister au fost preluate în acest proiect de act normativ. Sperăm să păstrăm în continuare același dialog constructiv cu Ministerul Mediului, în vederea implementarii unui sistem eficient și care să genereze rezultatele așteptate.

Cât de operațional considerați că va fi sistemul astfel conceput?

Așa cum arată proiectul de Hotărâre a Guvernului propus pentru consultare, sistemul garanție-returnare respectă principii fundamentale pe care noi le vedem ca fiind obligatorii pentru buna funcționare a sistemului în România. Și ne referim aici la caracterul unic și național al sistemului, la participarea obligatorie pentru toți producătorii/importatorii, la obligația comercianților de a organiza puncte de returnare și de a accepta returnarea ambalajelor, precum și la faptul că sistemul este deținut și operat, așa cum este practica și în alte țări europene, de către producători/importatori, respectând principiul responsabilității extinse. De asemenea, suntem total de acord cu afirmațiile reprezentanților autorităților, că sistemul trebuie să funcționeze după un principiu not-for-profit, la cel mai mic cost posibil pentru producătorii/importatori, în același timp ajutând România să își atingă țintele de colectare și reciclare care derivă din legislația europeană.

Ce aspecte considerați că trebuie urgent clarificate înainte ca acest act normativ să fie publicat în Monitorul Oficial?

Așa cum am arătat și prin amendamentele pe care le-am transmis din partea Alianței Producătorilor de Băuturi, ca parte a procesului de dezbatere publică, considerăm că țintele și penalitățile corelative gândite de către legiuitor ar trebui să fie proporționale cu niște așteptări realiste pe care trebuie să le avem de la acest sistem, cel puțin în primii ani de funcționare. Penalitatea pentru neîndeplinirea obiectivelor impuse în sarcina administratorului sistemului trebuie să aibă ca referință penalitățile existente în legislația actuală, care derivă din neîndeplinirea obligațiilor conform principiului răspunderii extinse a producătorului. De asemenea, pentru a operaționaliza și construi un sistem eficient și în care consumatorii să aibă încredere, conform estimărilor noastre calendarul de implementare trebuie adaptat, pentru a putea pregăti implementarea sistemului în cele mai bune condiții. Astfel, noi vedem sistemul operațional din martie 2023, tocmai pentru că ne dorim să funcționeze la parametri optimi încă de la început.

Ce impact apreciați că va avea implementarea sistemului asupra industriei în care activați?

Daca ne referim doar la costurile pe care le suportă producătorii pentru a-și indeplini obligațiile conform principiului responsabilității extinse, cu siguranță că implementarea sistemului garantie-returnare va avea un impact în aceste costuri. Trebuie să spunem că sistemul nu este unul ieftin și că, dincolo de costurile inițiale pentru setarea sistemului, fiecare producător participant la sistem trebuie să plătească un tarif pentru fiecare ambalaj care va intra sub incidența SGR. Aceste costuri se adaugă sumelor pe care producătorii le suportă deja pentru a-și indeplini obligațiile de recuperare a ambalajelor din piață și care vor trebui plătite și după implementarea sistemului garanție-returnare, pentru restul ambalajelor care nu fac parte din acest sistem. Peste toate aceste costuri, mulți producători investesc sume considerabile în campanii de colectare separată a deșeurilor, ca parte a propriilor obiective de sustenabilitate, de multe ori mai ambițioase decât țintele legale. În pofida costurilor ridicate, considerăm că sistemul garanție-returnare este cel mai potrivit instrument pentru a atinge țintele de colectare și reciclare existente în legislația europeană și națională pentru ambalajele de băuturi.

Cum apreciați că va influența businessul cumularea costurilor pentru implementarea sistemului garanție-returnare și a costurilor stabilite de Comisia Europeană de 0,8 euro/kg de deșeuri necolectate, costuri ce se adaugă, conform afirmațiilor ministrului mediului, la contribuția de 2 lei/kg de deșeuri de ambalaje necolectate?

Suma de 0.8 euro/kg plastic nereciclat, care se va aplica pentru diferența dintre cantitatea totală de ambalaje de plastic pusă pe piață într-un stat membru și cantitatea de ambalaje de plastic ce a fost efectiv reciclată în acel stat membru, reprezintă o contribuție pe care Uniunea Europeană o va colecta de la statele membre, ca parte a resurselor proprii în viitorul buget UE. Considerăm că nu este obligatoriu ca statele membre să paseze plata acestei contributii mai departe către industrie, mai ales în contextul în care industria suporta deja costuri importante pentru colectarea și reciclarea tuturor tipurilor de ambalaje puse în piață, iar sistemul de garanție-returnare, despre care vorbeam mai sus, va fi suportat tot de către industrie. De asemenea, trebuie să precizăm că la ora actuală există deja o penalitate de 2 lei/kg, care se impune pentru neatingerea obiectivelor legale de reciclare, conform responsabilității pe care o are fiecare actor de pe lanț. Totuși, dacă acest lucru se va întampla în România (deși sunt numeroase state membre care au decis că industria nu va fi taxată suplimentar), așezarea acestei taxe trebuie să se facă într-o manieră transparentă și echitabilă, pentru a nu împovăra industria și afecta sustenabilitatea operațiunilor acesteia. În acest sens, suntem deschisi la dialog cu autoritățile responsabile.

Despre cum este văzut proiectul de implementare a sistemului garantie-returnare din perspectiva operatorilor externi puteți citi: 

România ar putea deveni referință în Europa pentru implementarea sistemului de garanție returnare

Despre proiectul de HG  privind implementarea, pus in dezbatere publică de Ministerul Mediului: 

Ținte prea ambițioase pentru un proiect imperfect

Despre reacția viitorilor operatori ai sistemului garantie-returnare:

Julia Leferman, Asociația Berarii României: „Compania care va administra sistemul ar trebui gestionată de industriile vizate”

Robert Uzună, Ursus Breweries: „Entitatea care va opera acest sistem va fi unul dintre cei mai mari jucători la nivel național în piața de logistică”