Interviu cu Claudia Palacian, Manager de Produs, Farmec SA

De 11 ani este unul dintre oamenii de baza si loiali ai companiei Farmec: implementeaza proiecte de lansare pe piata a numeroase game de cosmetice, coordoneaza echipe multidisciplinare, construieste produse de ingrijire personala plecand de la studii de piata si de la cerintele si nevoile consumatoarelor, urmareste produsele de-a lungul proceselor de fabricatie, avand grija ca acestea sa-si urmeze drumul firesc catre rafturile magazinelor.

Despre asta, Claudia Palacian ar vorbi ore in sir. Despre viata particulara insa, mult mai putin, desi m-a asigurat ca ”sunt o persoana deschisa, nu am nimic de ascuns!”.

Tot ce am putut afla este ca are o fetita care va implini in curand 17 ani, ca ii plac drumetiile, sportul, lectura, filmele si zicerile lui Woody Allen. Si ca la inceputul acestei toamne a avut parte de o surpriza foarte placuta: o excursie la Roma, impreuna cu sotul, cu ocazia aniversarii a 20 de ani de casnicie.

Primul dvs. loc de munca a fost la Clujana - un brand cu traditie pe piata locala –, ca specialist marketing. Aceeasi pozitie ati ocupat-o, cativa ani mai tarziu, la Argos. Nu ati facut multe schimbari in cariera, dar profilul companiilor in care ati lucrat este foarte diferit: productie de pantofi, apoi productie de lenjerie intima si costume de baie, iar acum gestionati o gama importanta de produse de ingrijire personala din portofoliul Farmec… 

Am schimbat doar companiile, nu si domeniul de activitate. M-am angajat la Clujana imediat dupa terminarea facultatii pentru ca era una dintre putinele companii care aveau implementate un departament de marketing. A fost o sansa extraordinara pentru mine sa imi incep activitatea profesionala in domeniul pentru care m-am pregatit in facultate. In anii aceia era ceva nou pentru economia romaneasca, iar mie mi se parea foarte creativ. Mi-a placut si pentru ca terminasem un liceu cu profil financiar-comercial, si atunci mi-a fost la indemana o astfel de specializare. A urmat, normal, Facultatea de Stiinte Economice, in cadrul Universitatii Babes Bolyai Cluj Napoca, profil marketing.

Cât timp ați lucrat la Clujana?

Din 1996 pana in 1999, an in care Clujana a intrat intr-un impas din punct de vedere economic. Am plecat la Argos, unde am lucrat tot in biroul de marketing. Si aici am dezvoltat portofoliul de produse al firmei, m-am ocupat de colectiile de lenjerie, incepand de la brief, pana la implementare si promovare. Am parasit compania in 2004, an incepand cu care sunt manager de produs la Farmec, cu responsabilitati legate de categoria  produselor de ingrijire a fetei si corpului. 

Concret, ce îseamnă acest lucru?

Am multe game in portofoliul de produse de care ma ocup: Gerovital H3 Evolution, pe care chiar eu am lansat-o pe piata, Gerovital H3 Derma +, Gerovital H3 Men, Gerovital Happiness, Farmec produse depilatoare, Aslavital. Cea mai importanta activitate este cea de cercetare a nevoilor consumatorilor. In departamentul nostru cercetam piata din perspectiva nevoilor ei, a concurentei, a structurii de produse, facem analiza de pret etc. Apoi realizam un brief unde trecem toate datele rezultate si cerintele de produs pe care urmeaza sa-l rea­lizeze Laboratorul de cercetare. 

Presupun ca la ritmul in care lanseaza compania Farmec produse pe piata, numai intr-un singur an, romancele sunt foarte nehotarate vizavi de ce isi doresc!

Nu neaparat, dar le place noul! Mai ales in cazul produselor cosmetice. O gama se schimba cam la 2-3 ani, lumea se plictiseste de acelasi produs, plus ca apar mereu ingrediente noi, legislatia este si ea in continua schimbare, astfel ca si noi trebuie sa ne adaptam. 

Ce se intampla mai departe cu produsul, odata ce a trecut de Laboratorul de cercetare?

Retetele realizate de expertii Laboratorului ne sunt prezentate la tes­tare, ca noi, oamenii de marketing, sa vedem daca intr-adevar produsul intruneste cerinta noastra. Urmeaza realizarea propriu zisa, alegerea ambalajelor, a designului etc. De multe ori organizam pitch-uri pentru conceptul de creatie pentru fiecare ambalaj in parte – pentru cutie, pentru borcan, pentru flacon. Personal, lucrez cu o echipa multidisciplinara formata din persoane de la Laboratorul de cercetare, in functie de ne­voile de moment – un specialist in realizarea cremelor sau a parfumurilor sau a deodorantelor -, un specialist in design, oameni de la productie, tehnicieni sau colegi de la aprovizionare care isi aduc contributia la realizarea  proiectelor cu ambalajele sau cu materiile prime de care avem nevoie, o persoana care ne ajuta sa promovam produsul. In momentul in care se termina un proiect, practic, echipa se destrama si o luam de la capat cu un alt proiect si o alta echipa. Suntem mereu in miscare. 

Cat timp trece de la inceperea unui proiect, respectiv de la faza de cercetare a nevoilor consumatorilor, si pana la lansarea pe piata a produsului finit?

De cele mai multe ori dureaza peste un an. Depinde cum se misca piata, dar si de complexitatea proiectului, pentru ca sunt unele game restranse, unde nu ai ambalaje foarte diversificate sau nu dureaza foarte mult realizarea unei retete. Si-atunci poate ca reusesti sa scoti si in 6 luni produsul pe piata. 

Va ocupati exclusiv de gamele de cosmetice adresate femeilor?

Si gama pentru barbati tot a mea este. Men este o gama completa de ingrijire, incepand de la crema antirid, la produse destinate utilizarii inainte si dupa barbierit. Are si patru antiperspirante la diferite gramaje, precum si sampoane cu diferite beneficii (anticadere, antimatreata).

Cum a decurs cercetarea de produs pentru acest target?

Am organizat, ca de obicei, un focus grup. A fost o alta persoana care s-a ocupat direct de acest lucru, dar am vazut toate inregistrarile. Barbatii au fost foarte deschisi si cred ca erau incantati ca li se acorda atentie si ca sunt intrebati despre nevoile si preferintele lor. Ulterior, am mai facut un focus grup, in care am prezentat schita de campanie de comunicare pentru Men, adica am testat daca barbatii „gusta” ce vrem noi sa comunicam despre gama. 

Aveti un proiect mai de suflet dintre toate cele derulate in acesti 11 ani?

In toate am pus suflet, dar ceva special pentru mine a fost Gerovital H3 Evolution, care a fost si un mare succes de piata. A fost un proiect foarte ambitios, de redefinire a brandului, cu un concept creativ al ambalajului, modern, dinamic, pe gustul consumatoarelor. Se incetatenise in companie ideea ca, pentru Gerovital, ambalajul trebuie sa fie albastru. „Cum sa-l facem visiniu? Daca n-o sa-l mai recunoasca nimeni?” Era o anumita reticenta la schimbare, pe care o inteleg, sau mai degraba o frica de esec. Este adevarat, trecusem printr-o experienta nefericita in urma cu multi ani, cand a fost schimbat ambalajul la laptele Doina. In cazul Gerovital H3 Evolution era insa altceva, era o gama noua care continua istoria Gerovitalului printr-o formula revolutionara, bazata pe cele mai noi descoperiri ale cosmeticii moleculare. Or, cu aceasta gama, noi intentionam castigarea unui nou segment de consumatori, ceea ce s-a si intamplat.

Legat de atragerea a noi segmente de piata, este greu sa convingi un tanar sa utilizeze un brand care se numeste Gerovital, care te duce cu gandul ca il folosea sau inca il mai foloseste si bunica?

Da, am avut aceasta problema. De aceea am venit cu diferentierea clara intre game. Practic, cremele Gerovital H3 sunt, in primul rand, pentru tenul matur si au la baza reteta Anei Aslan, in timp ce game ca Gerovital Plant, Gerovital Happiness, Gerovital Stop Acnee sunt pozitionate deja de multi ani ca fiind pentru persoanele mai tinere. Cred ca am si reusit sa inducem aceasta convingere. Happiness are o identitate distincta, si ca imagine si ca structura de produse. Eu zic ca pana la urma s-a intalnit oferta cu targetul. Desi produsele sunt doar de opt luni pe piata, avem foarte multe mesaje de lauda din partea utilizatoarelor. Iar cifrele de afaceri ne confirma ca... e bine! 

Cat de acaparanta este munca dvs., va fura din viata de familie?

Nu pot sa spun asta. Este o munca placuta. Suntem genul de familie care ne descurcam intotdeauna. Sotul m-a ajutat mereu, au fost si parintii aproape cand era fetita mica. Chiar daca am avut delegatii frecvente, si in tara si in strainatate, am fost flexibili, ba unii, ba altii, si ne-am descurcat. 

Vă plac călătoriile?

Da, chiar foarte mult. Imi place diversitatea, de aceea imi place si domeniul marketingului, pentru ca mereu apare ceva nou si nu te plictisesti niciodata. 

Cum vedeți următorul pas înainte în cariera dvs.?

Asa cum spuneam, la noi se lucreaza pe proiecte. Si faptul ca ai tot mai multe proiecte de gestionat inseamna un pas inainte, pentru ca munca este foarte diversificata, iar provocarile si satisfactiile sunt foarte mari.

EXERCITIU DE IMAGINATIE

Daca ati avea acum 17 ani (varsta ­fiicei dvs.), cum ati vedea dezvolta­rea dvs. profesionala, spre ce domeniu v-ati orienta ca studii si profesie? 

Alaturi de moda, industria cosmeticelor este un domeniu cu care probabil majoritatea femeilor si-ar dori sa interactioneze. Eu ma consider norocoasa pentru ca am sansa sa lucrez in acest domeniu atat de frumos si iubit de femei si, pe de alta parte, ca profesez meseria pentru care m-am pregatit in scoala. Cu siguranta, as face aceeasi alegere daca as avea acum varsta fiicei mele.  

Daca ati avea 17 ani, in conditiile socio-economico-politice din prezent, ati ramane in tara sau ati pleca in strainatate? 

Conditiile socio-economico-po­liti­ce sunt diferite acum fata de ceea ce a experimentat generatia mea. Adolescentii si tinerii de acum au alte experiente si alte perspective. Au posibilitatea de a participa, de foarte tineri, la diverse programe de ­internship, au sansa chiar sa stu­dieze in strainatate, fiind sustinuti fie de parinti, fie prin burse obti­nute chiar de ei. As spune ca le este mai usor sa decida daca isi doresc o cariera in tara sau in strainatate si sa gaseasca cele mai bune cai de a se dezvolta din punct de vedere profesional. In ceea ce ma priveste, daca as fi in acest moment in situatia de a lua o astfel de decizie, cu siguranta ca as ana­liza toate variantele si oportunitatile inainte de a lua o hotarare. 

Ce are in plus si ce are in minus ge­ne­ratia de 17 ani de acum (din care face parte fiica dvs.) si generatia de 17 ani a dvs.? 

Tanara generatie are in plus accesul la informatii si la tehnologie si posibilitatea de a calatori si a experimenta mai mult. Este evident ca parintii se ocupa mult mai mult de dezvoltarea lor decat s-a intamplat in cazul copiilor din generatia mea, deoarece traim, asa cum spuneam, in alte conditii sociale si economice. Tinerii de astazi sunt implicati in multe activitati extracurriculare, ceea ce ii ajuta sa se dezvolte mai mult si frumos. In schimb, tocmai aceasta abundenta de tehnologie poate genera un minus de comunicare, socializare si de sensibilitate a tinerei generatii.