Cum a ajuns un absolvent de ASE într-o firmă cu un specific preponderent tehnic?

E o poveste mai amplă, mai ales că sunt absolvent de ASE şi de Drept. După primul an de facultate la ASE am plecat într-un internship în America, iar când m-am întors am cunoscut prin intermediul surorii mele niște investitori din Anglia care și-au dorit să deschidă o companie de iluminat pe piața din România. Asta se întâmpla prin anul doi de facultate. Și în 2005 - 2006 am decis să punem bazele acelei companii – Enlight Lighting Solutions - care a funcționat până în 2014. Ulterior, am luat decizia, din cauza conjuncturii pieței, să închidem această companie. Ieșirea din antreprenoriat s-a dovedit a fi pentru mine un proces oarecum invers, de obicei oamenii lucrează întâi în multinaționale și abia apoi trec către un business propriu. Din dorința de a descoperi alternativa oferită de multinaționale, după o încercare de aproape doi ani în GreenTek Lighting, în primăvara anului 2014 am făcut pasul către Philips Lighting, fiind mai degrabă o conjunctură a sorții, mulată pe înclinaţia mea spre vânzări și perseverenţă.

Distanța dintre vânzări și manager de proiecte este una relativ mare. Am văzut o listă de proiecte importante pe care vi le asumați. Cât de dificil este pentru un absolvent de economie, de marketing, să gestioneze un proiect care include, până la urmă, și componente care duc în zona tehnică?

În astfel de proiecte una dintre cele mai importante componente este echipa și sinergia ce se creează între membrii echipei. Atât timp cât susținerea este asigurată de către echipa de profesionişti, singura componentă care trebuie dezvoltată este calitatea de lider și gestionarea situațiilor ce intervin în mod frecvent. Din fericire, totdeauna am avut siguranța oferită de profesionalismul colegilor mei, fiind unul din motivele pentru care am ales să mă alătur Philips Lighting România, cunoscând gradul de implicare al organizației atât la nivel local cât și global. Succesul coordonării unui proiect nu provine numai din componenta tehnică, ci mai ales din capacitatea de interacțiune cu factorul decisiv din spatele deciziei finale, respectiv asigurarea fluxului informațional din ambele direcții, atât dinspre vârful piramidei către baza sa, cât și invers.

Ați avut în perioada studenției sau chiar mai devreme acțiuni sau activități care să vă conducă spre dezvoltarea unor capabilității de lidership?

Dacă ați avea puțin timp liber, ce ați vrea să studiați în continuare? Înțeleg că sunteți o persoană care vrea să stu­dieze, să acumuleze cunoștințe permanent.

E foarte complicat. Sincer, dacă aș avea o parte financiară extrem de stabilă, m-aș dedica psihologiei foarte mult. E ceea ce iubesc, ceea ce mă atrage pe mine, ceea ce mă ajută. Lidershipul emoțional în vânzări are o întreagă strategie de abordare pe fiecare latură în ­parte. Modelul lidershipului emoțional nu se afundă foarte mult într-o teorie ce nu poate fi înțeleasă, ci preferă să prezinte totul prin puterea exemplului, concentrându-se asupra realității și a conjuncturilor, analizând atât deciziile corecte cât și pe cele eronate, modalități de evitare a acestora, căi de îmbunătățire și dezvoltare a abi­lităților gestionării diverselor situații.

Înțeleg că sunteți adeptul practicilor și al modelelor ame­ricane în business, dar cu toate acestea sunteți în vârful piramidei într-o companie europeană. Cum se împacă cele două abordări?

Care consideraţi că au fost proiectele dumneavoastră de suflet, cele care vă reprezintă?

Cele mai impresionante proiecte pentru mine au fost Radisson, pe care l-am făcut la începuturi, prin anul 2007, abia mă apucasem practic de treabă. Aș mai aminti Băneasa Shopping City, care a fost și este pentru mine, și astăzi, cel mai frumos proiect. Dintre proiectele rea­lizate în cadrul companiei Philips Lighting, Centrul Comercial Coressi din Brașov consider că a fost un real succes.

Cum acţionaţi în condiţiile actuale, în care aspectul financiar este dominant în orice proiect?

Criza financiară ne-a afectat în sensul că în anumite situaţii trebuie să ajungem la un compromis între ceea ce am putea şi am dori să realizăm şi ceea ce se poate realiza cu un anumit buget. Dar trebuie găsită calea de mijloc, mai ales trebuie găsite acele argumente cu care rezonează clientul. Fiecare client are puncte sensibile cu care rezonează şi în care este de acord să accepte mai mult decât şi-a propus iniţial. În retail este ceva mai uşor decât în alte industrii, pentru că impac­tul iluminatului este vizibil în mod direct în reacţiile cumpărătorilor. Toate studiile recente pe consumator arată faptul că iluminatul şi sunetul devin factori majori care ţin consumatorii în magazine. Consumatorii ţin tot mai mult cont de ambianţă şi de finisaje, procesul de cumpărare de către clientul final transformându-se într-o experiență ultra-senzorială.

Ce proiecte noi aveţi planificate pentru acest an?

Sunt câteva centre comerciale noi atractive pentru Philips Lighting, atât în România cât şi în regiune cumulate cu dezvoltarea continuă a marilor lanţuri de retail unde se pliază soluţii inovatoare și imaginaţia este pusă cu adevărat la încercare, aplicându-se ultimele trenduri în domeniu. Este o demarcaţie foarte subţire între ceea ce poate fi construit cu imaginaţia şi ceea ce poate fi eficient în exploatare. Dacă depăşeşti această linie, partea de exploatare poate deveni dificilă şi ineficientă economic. Ca manager de proiect în astfel de situaţii trebuie să corelezi creativitatea arhitectului cu cerințele proiectului, respectându-le perspectiva. 

Care sunt cele mai noi tendinţe în design şi, implicit, în iluminat?

Asistăm la o întoarcere către natură, se foloseşte foarte mult verde, mult lemn, piatră. Există o tendință de renunțare la combinaţiile stricte metal/ sticlă și la trendul industrial.

Care a fost cel mai dificil client al dumneavoastră sau care au fost motivele pentru a fi considerat un client dificil?

Sincer să fiu, nu m-am gândit niciodată la un client din această perspectivă. Nu am asimilat niciodată un client alături de această caracteristică. Au fost doar conjuncturi diferite, nevoi diferite. Să schimbi un proiect de 4-5 ori este o chestie naturală, firească în această meserie, nu este neapărat o caracteristică a clientului pentru care lucrezi. Dacă un client are o viziune proprie asupra unui fragment din proiectul propus, atunci se discută toate aspectele. Trebuie să urmăreşti care sunt di­ferenţele între ceea ce-ţi doreşti tu să faci şi ceea ce-şi doreşte clientul să obțină.