Piaţa produselor din carne de pasăre este una controlată autoritar de producătorii români, în timp ce importurile deţin o poziţie marginală. Proprietatea autohtonă asupra verigilor strategice ale lanţului de producţie – cum sunt fermele de reproducţie, de incubaţie şi de creştere a păsărilor, abatoarele şi fabricile de procesare – conferă un caracter sustenabil acestui control al producătorilor români. În această piaţă operează câteva companii de anvergură naţională care au clădit branduri cu reputaţii solide, dar şi mulţi producători puternici la nivel local.

În ultimii ani producţia naţională este în creştere, în timp ce consumul este stabil, la un nivel superior celui din urmă cu şase - şapte ani. Această dinamică solidă este generată de competitori care văd ca driveri ai industriei inovațiile, sustenabilitatea, diversificarea ofertei, parametrii de nutriție ai păsărilor. Segmentul de carne neprocesată are o pondere uriașă în totalul vânzărilor; cu toate acestea, valoarea adăugată, constând în hrănirea și tratarea păsărilor în mod sănătos, ca şi în fabricarea de preparate cu plus-valoare pentru consumator, începe să fie considerată tot mai mult o direcție de acțiune pentru impulsionarea vânzărilor.

Cât din carnea de pasăre procesată de producători provine din ferme proprii și cât provine de la ferme partenere?

Transavia este „singurul producător din țară și din regiune care are un model de afacere 100% integrat, bazat exclusiv pe facilități proprii”, după cum spune Ciprian Oprea, directorul diviziei comerciale a companiei. „Deținem 31 de ferme de reproducție, de incubație şi de creștere a puilor. Prin divizia noastră de Ferme Vegetale cultivăm cereale pe aproximativ 10.000 de hectare pe care le folosim pentru hrana puilor, pe care o pregătim în Fabrica de Nutrețuri Combinate. Aici producem hrană bogată nutritiv, adecvată etapei de dezvoltare a puilor”, a subliniat directorul Oprea. De asemenea, Transavia deține propriile abatoare performante, o fabrică de prelucrare a cărnii de pui, precum și propria flotă pentru distribuția produselor, toate acestea fiind sintetizate în deviza „de la bob, la furculiţă”, care exprimă controlul total al companiei asupra produselor comercializate.

Agricola International își asigură din ferme proprii 80% din puii abatorizați, restul de 20% provenind din alte ferme. „Ne vom focusa în anul următor pe consolidarea relațiilor cu partenerii noștri actuali, dar și pe găsirea unor parteneri noi”, a declarat Raluca Simion, directorul de trade marketing de la Agricola.

„Datorită faptului că în ultima perioadă s-au accesat mai multe fonduri nerambursabile pe acest domeniu, estimăm că România își va crește capacitatea de producție a păsărilor vii în următorii ani, mai ales datorită producătorilor mici (cei care au accesat până în prezent cele mai multe fonduri). Deja semne de creștere a capacităților am văzut și anul acesta”, a explicat reprezentanta Agricola.

Efectivele de păsări, producţia şi consumul de carne

Efectivele de păsări din fermele româneşti totalizau anul trecut circa 78 milioane de capete, fiind constante față de 2022, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). În ultimii cinci ani au avut loc fluctuaţii ușoare, dar pe termen lung trendul este ascendent (+5% în 2023 faţă de 2018). Însă, în raport cu 1990, când în România se aflau circa 121 milioane de păsări, nivelul din 2023 a scăzut la 65%.

Producţia de carne de pasăre în viu (aşa raportează INS) a fost de 723 de mii de tone în 2023, cu 15% peste producţia din 2018. Mai cu seamă ultimii doi ani din raportarea INS (adică anii 2022 şi 2023) arată o creştere puternică a producţiei de carne de pasăre în viu.

De asemenea, consumul anual de carne de pasăre a marcat o creştere faţă de anii 2017 şi 2018, stabilizându-se la 28 kg / persoană în ultimii patru ani pentru care există date la INS (2019 – 2022). La nivel naţional, consumul se ridică, aşadar, la aproximativ 535 de mii de tone.

Dinamica pieţei de retail

Carnea de pasăre proaspătă este comercializată în două variante: sub formă procesată și sub formă neprocesată. Clasificarea efectuată de compania de analiză RetailZoom include la subcategoria carne procesată acele produse care includ operaţiuni de condimentare sau marinare, micii, cârnaţii şi carnea pentru kebab preparate exclusiv din carne de pasăre, precum și unele sortimente ca frigărui sau mixuri pentru grătar, tot din carne de pasăre. Aici regăsim 214 SKU-uri.

La subcategoria carne neprocesată (1.407 SKU-uri) sunt incluse, desigur, produsele care nu au suferit nicio operațiune de prelucrare cu excepţia tranşării, dar și produse supuse unei prelucrări mecanice un pic mai avansate, precum carnea dezosată sau tocată.

Astfel, conform RetailZoom, carnea neprocesată contribuie cu 99% la volumul total al vânzărilor de carne de pasăre şi cu 98,4% la încasările din aceste vânzări, după datele din perioada octombrie 2023 – septembrie 2024.

Desigur, carnea de pasăre neprocesată este mai ieftină, având un preț mediu de 14 lei/kg, în timp ce carnea procesată se vinde în medie cu 23 lei/kg, așadar la un preț cu peste 60% mai mare.

În ceea ce priveşte dinamica faţă de cele 12 luni anterioare, vânzările de carne de pasăre neprocesată au urcat, în octombrie 2023 – septembrie 2024, cu 10%, atât în valoare cât și în volum, iar vânzările de carne procesată cu 9% în volum și 6% în valoare, conform datelor RetailZoom.

În piața cărnii de pasăre neprocesată (98% din total), mărcile proprii au aproape 35% din valoare și 40% în volum, așadar au o poziţie solidă. Companiile de Top 5 cumulează circa 45% din vânzări, iar brandurile de Top 5 – circa 40%. Avem aşadar, imaginea unei categorii competitive, dar fără a putea vorbi de fragmentare.

Piața cărnii de pasăre în 2025 – două scenarii posibile

Cum va evolua anul viitor piața cărnii de pasăre? Raluca Simion, Trade Marketing Director Agricola International, vede două scenarii posibile pentru 2025:
Scenariul 1 este cel în care vom intra în criză economică și, astfel, consumatorii nu vor mai fi la fel de deschiși la inovații și produse noi, deoarece se vor uita doar spre economisire și obținerea unui raport optim între preț și calitate. În acest scenariu, cel mai probabil, inovația va fi minimă sau inexistentă, deoarece consumatorii nu vor mai fi dispuși să plătească diferența de preț.
Scenariul 2 este acela în care România își va continua creșterea economică, relativ constantă, din ultimii ani, scenariu în care trendurile de creștere a produselor cu valoare adăugată, produsele bio, ecologice și produsele sustenabile vor avea pondere din ce în ce mai mare în coșurile de cumpărături ale tuturor consumatorilor, nu doar ale celor de carne de pasăre.

Principalii producători şi marile lanţuri de retail raportează vânzări ascendente şi au aşteptări pozitive pentru intervalul următoarelor luni.

Agricola International va finaliza anul „cu siguranță, pe creștere față de 2023”, a declarat Raluca Simion – Trade Marketing Director în cadrul companiei din Bacău. Ținta cifrei de afaceri pe 2024 este de 167 milioane de euro, nivel cu 8% mai mare decât cel înregistrat anul trecut.

Transavia anunță, de asemenea, o creștere în ultimul an, atât în volum, cât și în valoare, dar grupul ardelean estimează o accelerare a ritmului în 2025. „Pentru următoarele luni, având în vedere investițiile în inovație și managementul portofoliului de produse, ne așteptăm la o accelerare a creșterii care va atrage consolidarea poziției de lider în piața locală și va susține extinderea prezenței peste hotare”, a spus Ciprian Oprea, Director Divizie Comercială.

La Carrefour, vânzările din această categorie au înregistrat „o creștere semnificativă, double digit, atât în volum, cât și în valoare”, după cum ne-a spus Paula Govoreanu, Manager Produs pentru carne și pește proaspăt. Ea estimează un trend ascendent și în următoarele 12 luni, „mai ales în segmentele premium și eco-friendly”.

În ultimele 12 luni, vânzările de carne de pasăre în rețeaua Paco Supermarkets „au crescut în valoare, datorită trecerii consumatorilor către produse cu plus-valoare, cum ar fi piesele, carnea marinată sau condimentată, dar volumele au rămas constante, indicând o piață matură și aproape de saturație”, după cum a afirmat directorul general al companiei, Feliciu Paraschiv. Pentru următoarele 12 luni, el anticipează „o creștere moderată în valoare, în special în segmentul premium și ready to cook, susținută de inovații în produs și de preferința consumatorilor pentru soluții convenabile”.

În rețeaua supermarketurilor Diana, vânzările din această categorie au înregistrat o creștere de 24% în volum și de 18% în valoare în ultimele 12 luni, după cum ne-a informat directorul comercial Matei Basarab. „Pentru următoarele 12 luni, ne așteptăm ca această tendință ascendentă să continue, susținută de diversificarea ofertei de produse, îmbunătățirea constantă a calității produselor, precum și de o atenție sporită acordată preferințelor consumatorilor noștri”, a spus Matei Basarab.

Retailerul online Sezamo raportează pentru ultimele 12 luni „o creștere semnificativă, atât în volum, cât și în valoare”, după cum a arătat directorul comercial Michael Kaiser. Pentru perioada următoare, Michael estimează o continuare a tendinței de creștere, pe măsură ce compania va dezvolta gama cu noi produse și va investi în parteneriate cu furnizori locali.
Freshful a anunțat o creștere de 50%, atât în volum, cât și în valoare. „Fiind vorba de un tip de produs care este inclus în dietă, indiferent de sezon, așteptarea noastră pentru următorul an este ca tendința să rămână ascendentă în continuare”, au spus reprezentanții platformei e-comm.

Pui întregi sau piese?

Datele de piaţă furnizate de RetailZoom arată că se vând preponderent piese şi organe, mai puţin pui sau păsări întregi. Este o evoluţie naturală a pieţei, pe care o argumentează principalii operatori în domeniu.

În ultimii ani, consumatorii români se orientează spre produse care să satisfacă nevoia de a economisi timp în procesul de gătire, spune Ciprian Oprea de la Transavia. „Studiile pe care le deținem confirmă o preferință clară pentru pieptul și pulpele de pui, în detrimentul puiului întreg și al organelor, această tendință fiind susținută de cerințele consumatorilor pentru conveniență și versatilitate”, a explicat reprezentantul Transavia.

Cei de la Agricola au constatări similare. „În ultimii ani am observat o scădere a cererii la puii întregi, sau grill cum îi spunem noi, și o creștere a cererii de piese, pe ambalări cu gramaje mai mici. Consumul de organe a rămas relativ constant în ultimii 3 ani”, a spus Raluca Simion, reprezentanta companiei.

Tendința clienților către confort la prepararea meselor este subliniată și de retaileri. „Vânzările de păsări întregi au înregistrat o tendință de creștere de double-digit, cantitativ ușor mai mult decât valoric. Cu toate acestea, ritmul de creștere este mai scăzut comparativ cu cel al pieselor și organelor, care sunt preferate datorită versatilității lor în gătit”, a afirmat Paula Govoreanu de la Carrefour.

Feliciu Paraschiv de la Paco spune că piesele tranșate și produsele cu plus-valoare, precum pulpa dezosată, aripioarele și preparatele „ready to cook,” continuă să domine piața, în timp ce vânzările de păsări întregi sunt în scădere. „Consumatorii apreciază conveniența și versatilitatea pieselor individuale, devenind din ce în ce mai specifici în achiziții”, a arătat Feliciu.

Cei de la Magazine Diana observă „o stabilitate relativă în preferințele consumatorilor, care continuă să aleagă atât păsările întregi, cât și piesele și organele, în funcție de necesitățile lor culinare și de stilul de viață”, după cum spune Matei Basarab, reprezentantul rețelei. „Vânzările de păsări întregi comparativ cu vânzările de piese și organe nu au înregistrat o diferență semnificativă între 2024 și 2023, fiind vorba doar de o ușoară scădere de aproximativ 1%”, a precizat Matei Basarab.

În comerțul online, tot piesele și organele sunt preferate de cumpărători. „Din nevoia de a câștiga timp și de a găsi soluții care să se adapteze stilului de viață dinamic, putem constata o scădere a vânzărilor care includ păsări întregi. Există o creștere accelerată pe produsele din piese și organe de carne de pasăre, produse care necesită mai puțin timp pentru pregătirea lor înainte de gătit”, au declarat reprezentanții magazinului Freshful.

La Sezamo, „vânzările de carne de pasăre confirmă că pieptul rămâne în continuare cel mai bine vândut produs, urmat de restul pieselor și păsările întregi, care au, de asemenea, o cerere constantă”, a spus directorul comercial Michael Kaiser. În ceea ce privește organele, acestea „sunt disponibile în cantități foarte mici per pasăre, ceea ce face dificilă satisfacerea întregii cereri din această categorie”, a completat reprezentantul supermarketului online.