Fiind o categorie aglomerată, se simte nevoia unei foarte bune mercantizări la raft, pentru a ușura decizia de cumpărare

În IKA*, potrivit monitorizărilor RetailZoom, vânzările de produse sub formă tartinabilă care constituie categoria pate de/ cu ficat/ carne/ pește/ vegetal au crescut cu 10% în valoare și cu 4,6% în volum, în perioada mai 2016 - aprilie 2017 vs. mai 2015 – aprilie 2016. Cea mai bună dinamică a înregistrat-o pateul de pește (+26%). Aproape o treime din piață este formată din pateuri cu ficat de porc, conținutul de ficat din conservă variind între 5 și 46%.

Referindu-se la piața totală, care include retailul tradițional, Vlad Ciuburciu, Director de Marketing la Vascar, afirmă că piața a scăzut în volum, de la 19.039 tone, în 2015, la 17.170 tone în 2016 (-9,8%), iar în valoare cu 12,6%.
 

Pe de altă parte, Andreea Toloacă, Director de Marketing, Orkla Foods, este de părere că trendul curent al categoriei este unul pozitiv, ca urmare a avântului economic pe de o parte, dar şi datorită stopării programului social pe de altă parte; în cadrul acestui program guvernamental  s-au acordat multe tone de pate persoanelor cu venituri reduse,  ceea ce a condus la scăderea retailului monitorizat.
 

„Anticipăm un trend uşor crescător în continuare datorită formatului - pateul la conservă are marele avantaj că se potriveşte stilului de viaţă modern al consumatorilor, adică unul foarte activ, cu puţin timp la dispoziţie”, susține Andreea Toloacă.

Portofoliul Orkla Foods România cuprinde brandul tradițional Ardealul, votat de români drept brandul cu cel mai bun raport calitate preţ (conform Best Buy Award) pentru 2017-2018 şi se diferenţiază prin fainoșag, „un amestec de mirodenii şi condimente ce dau gustul fain”. Opţiunile de gamă includ pate de porc, vegetal şi pate de pui la 100, 200 şi 300g.

Pe fondul schimbărilor intervenite în comportamentul consumatorilor, axarea pe un stil de viață sănătos și acordarea unei atenții sporite alimentelor sănătoase, mulți români asociază mâncarea la conservă, inclusiv pate, cu mâncarea nocivă, din cauza adaosurilor conținute. Cum luptă producătorii cu astfel de percepții?
 

„Dorinţa pentru o alimentaţie sănătoasă este una firească însă, în acelaşi timp, consumatorii îşi doresc alimente gustoase, aşa încât, în practică, vor căuta un compromis între gust, reţeta ca pe vremuri şi aspec­tul practic; consumatorii de pate apreciază acest produs tocmai pentru că este uşor de întins pe pâine - calitate pe care pateul făcut în casă, de exemplu, nu o are - şi pentru că este practic - nu este uşor perisabil, nu necesită condiţii speciale de păstrare -, având avantajul că te poţi baza pe el atunci când eşti obosit sau cu frigiderul gol”, este de părere Andreea Toloacă. „Pe de altă parte, pateul are asociate atribute emoţionale: are gustul micului dejun din copilărie, cu un ceai lângă, gust de aer de munte stând pe o stâncă sau într-o poieniţă, gust de cântece de tabără cu colegii din liceu, gust de vacanțe cu familia la popasuri pe DN-uri. Într-un cuvânt, are gust de bună dispoziţie, iar brandul Ardealul încearcă să transmită acelaşi sentiment de bună dispoziţie prin reclamele presărate cu umor.”
 

Referindu-se la principalele provocări ale producătorilor din această piață, Vlad Ciuburciu face următorul comentariu: „În primele cinci luni ale anului  2017 s-a înregistrat o creştere a preţului cărnii de porc cu peste 30%, cât şi o creştere a preţului la materialele auxiliare (cutii şi condimente), ca urmare a creşterii cursului valutar, la care se mai adaugă costurile cu taxa pe ambalaje care a crescut  de cinci ori la ambalajele din carton, de şapte ori la ambalajele din plastic, de trei ori pentru ambalajele din oţel şi de opt ori pentru ambalajele din aluminiu; criza forţei de muncă, neadaptarea învăţământului la nevoile economiei - locurile disponibile fiind mult mai mari decât cererea – constituie alte provocări.”

La acestea, menționează reprezentantul Vascar, se adaugă scăderea încrederii  consumatorului în categorie din cauza mediatizării negative şi a presiunilor care s-au făcut din partea unor asociaţii şi „specialişti”, lipsa reacţiilor asociaţiilor de profil  împotriva acestor denigrări, precum și presiunea retailerilor pe preţ.
 

Vascar este prezent pe segmentul pateurilor cu brandurile Vascar și Moldova în Bucate, acesta din urmă vorbind despre nostalgia pentru gustul mâncărurilor „ca la mama acasă”, alături de oameni speciali, în locuri cu amintiri frumoase, în momente memorabile. Anul acesta se va opera o extindere de brand Moldova în Bucate, respectiv 6 produse noi diferențiate atât prin ingredientele folosite, cât și prin packaging.

Monitorizările RetailZoom indică o cotă valorică de 14% pentru mărcile proprii ale retailerilor (cumulat) și de aproape 26% ca volum. Vlad Ciuburciu semnalează că ponderea acestora a crescut anul trecut cu doar 0,8 puncte procentuale, fiind rezultatul deschiderii de noi locații.

Andreea Toloacă susține că mărcile proprii joacă în segmentul de pate fresh. În piaţa de pate la conservă însă, măracestea sunt în scădere.

„Avântul mărcilor proprii premium din segmentul fresh indică o apetenţă pentru calitate şi disponibilitatea cumpărătorilor de a plăti mai mult pentru o variantă superioară de gust, mai degrabă decât o migrare de la branduri la mărci proprii, unde opţiunea de branduri e limitată. Este dovada faptului că un produs bun convinge, fie că e vorba de brand, fie de marca proprie”, concluzionează reprezentanta Orkla Foods România.