Actul normativ care transpune în legislația românească Directiva europeană referitoare la practicile comerciale neloiale ar putea suferi modificări.

Parlamentul a adoptat, în primăvara anului trecut, Legea nr. 81/2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar. Aceasta transpune în legislația românească Directiva UE 633/2019.

„Nu a fost prin ordonanță, ci prin demers parlamentar, astfel că noi, Consiliul Concurenței, am avut o influență redusă la acest act normativ”, a declarat joi Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, într-o conferință de presă, răspunzând la o întrebare adresată de revista Piața. El a menționat că a existat o perioadă de grație, astfel ca până la 1 ianuarie 2023, legea să se aplice la toate contractele existente.

„În primăvara acestui an, Comisia Europeană va verifica transpunerea directivelor în legislațiile naționale. Dacă la Directiva 633 vor fi necesare modificări, vom corecta problemele apărute”, a precizat Bogdan Chirițoiu.

Potrivit autorilor săi, reglementarea europeană a fost adoptată „pentru a combate practicile care deviază considerabil de la buna conduită comercială, care contravin bunei credințe și corectitudinii și care sunt impuse unilateral de un partener comercial altuia”. Astfel, Directiva stabilește o listă minimă a practicilor comerciale neloiale interzise în relațiile dintre cumpărătorii și furnizorii din cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar și prevede norme minime de asigurare a aplicării respectivelor interdicții și modalitățile de coordonare între autoritățile de aplicare a legii.

„În cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar se constată în mod curent inegalități semnificative în ceea ce privește puterea de negociere a furnizorilor și cea a cumpărătorilor de produse agricole și alimentare”, se arată în expunerea de motive a Directivei 633. „Respectivele inegalități privind puterea de negociere pot conduce la practici comerciale neloiale în cazurile în care parteneri comerciali mai importanți și mai puternici încearcă să impună anumite practici sau clauze contractuale care sunt în avantajul lor în legătură cu o tranzacție de vânzare”. De exemplu, este posibil ca astfel de practici: să se abată în mod considerabil de la buna conduită comercială, să fie contrare bunei-credințe și corectitudinii și să fie impuse în mod unilateral de un partener comercial unui alt partener comercial; sau să impună un transfer nejustificat și disproporționat al riscului economic de la un partener comercial la altul; sau să impună o inegalitate semnificativă în ceea ce privește drepturile și obligațiile în defavoarea unui partener comercial. „Unele practici ar putea fi vădit neloiale chiar și atunci când ambele părți sunt de acord cu ele. Ar trebui introdus un standard minim al Uniunii de protecție împotriva practicilor comerciale neloiale pentru a reduce apariția unor astfel de practici care pot avea un impact negativ asupra nivelului de trai al comunității agricole. Abordarea armonizării minime adoptată în prezenta directivă permite statelor membre să adopte sau să mențină reglementări naționale care depășesc practicile comerciale neloiale enumerate în prezenta directivă”, au argumentat autorii actului legislativ.

Directiva UE 2019/633, aici

Citiți și:

Efectul de bumerang din proiectul legii practicilor comerciale neloiale

Cum înţeleg deputaţii, la îndemnul grupurilor de lobby, să schimonosească legea practicilor comerciale neloiale?