Interviu cu Gabriela Cretu, Trade Marketing Director, Ursus Breweries

A inceput sa imi placa in momentul in care am intrat in domeniu, in 1998. Dupa cativa ani petrecuti in operational, distributie si vanzari, am intrat in trade marketing in 2004, cand  acesta era un concept nou pentru Romania. Trade marketingul pentru Ursus Breweries, dar cred ca si pentru alte mari companii multinationale, era un pionierat  care a presupus multa educatie, atat pentru consumator, cat si pentru clienti.

Ce insemna, acum mai bine de 10 ani, trade marketing in domeniul berii?

Trade marketingul insemna exact ce inseamna si acum, numai ca nivelul de complexitate era semnificativ mai redus fata de prezent. Atunci vorbeam foarte mult despre standarde de mercantizare, dar si despre spatiul rece atat de important pentru bere, categorie care abia incepea sa dezvolte o cultura a ei. Categoria de bere a crescut accelerat incepand cu 1998, cand jucatorii internationali au inceput sa investeasca pe piata romaneasca, crescand branduri cu acoperire nationala, actiuni care au mai eliminat de pe piata jucatori regionali care nu au reusit sa tina pasul cu noua cerere creata.

Fabricile de bere construite inainte de 1990 erau menite sa acopere un necesar local si atat.

Exact. Industria berii in Romania a fost construita foarte mult de jucatorii internationali. As spune ca Ursus Breweries a avut o contributie majora in acest sens pentru ca a achizitionat niste fabrici care beneficiau de o notorietate foarte buna si de niste branduri cu o istorie indelungata. Acestea au constituit un teren fertil pentru constructia ulterioara a unui business solid, cu branduri puternice, fireste cu contributia know how-lui SABMiller in a produce bere, la standarde de calitate foarte ridicate si cu un sistem operational bine pus la punct. A fost un moment in care SABMiller s-a implicat in Romania pentru a aduce toate marcile achizitionate  la acelasi nivel de calitate. 

Ai avut sansa unica de a te forma ca profesionist chiar in perioada acestei transformari radicale a pietei berii. Cum vezi astazi piata berii, sub toate segmentele ei: productie, distributie si comert modern si traditional. E o piata asezata?

As putea zice ca e o piata care se apropie de maturitate, dar care nu este neaparat inca acolo, intrucat sunt zone unde mai exista loc de dezvoltare si de schimbare. Si zic asta uitandu-ma la alte tari, atat din Europa de Vest, cat si din cea de Est. Prin comparatie cu ei, Romania este o piata inca destul de  fragmentata, cu o pondere a comertului traditional relativ mare, ceea ce creeaza o serie de oportunitati. Detaliind putin, cred ca vom vedea o expansiune mai accelerata in zona formatelor de proximitate venita din zona retailului modern, dar si o imbunatatire a serviciilor si o optimizare la nivelul retailerului traditional.

Schimbari vom vedea si in Horeca, determinate de comportamentul consumatorului, mult mai sofisticat si mai interesat de calitatea serviciilor, ceea ce va pune presiune pe nivelul de investitie realizat de catre proprietari  pentru design-ul locatiei, pentru educarea personalului si retentia lui  si pentru diferentiere la nivel de oferta. Aceasta presiune va aduce probabil eliminarea unor locatii cu un profil inferior care nu vor reusi sa tina pasul cu aceasta nevoie.  De asemenea, vom vedea un impact generat de noile cerinte in domeniul securitatii  si de tragicul eveniment din octombrie.

E de asteptat  un recul accentuat pe termen scurt in piata Horeca? 

Da, dar va fi un impact pe termen scurt. Pe termen lung, probabil ca se vor gasi solutii, locatiile rezolvandu-si nevoile de securitate ori mutand investitia in zone cu risc scazut. Tot pe termen lung insa, segmentul Horeca va mai suferi modificari datorate de aspectul demografic, populatia fiind in scadere si intr-un ritm de imbatranire, ceea ce va genera scaderi la nivelul consumului.

Te astepti ca generatia noastra peste 10 ani sa iasa mai putin in cluburi si in restaurante?

Nu, dimpotriva, cred ca va exista un apetit mai ridicat in a iesi in Horeca si in a fi mai mobili , spre deosebire de generatia actuala de peste 50 de ani insa, asa cum spuneam anterior, vom fi insa mult mai putini (aproape la jumatatea generatiei 50+ de astazi).

In urma cu 10 ani, comertul fragmentat detinea peste 70% din piata berii, iar astazi inca depaseste 60%, cu toate ca, pe ansamblul FMCG, retailul modern a devenit majoritar. Cum se explica preponderenta comertului traditional in piata berii si care sunt motivele care te fac sa crezi ca, peste alti 10 ani, sa spunem, raportul modern – traditional se va inversa?

Este adevarat ca, in ciuda predictiilor sumbre de la un moment dat vis-a-vis de „disparitia” in timp a  comertului  traditional, el inca detine o pondere semnificativa (aprox. 60%), pondere care se datoreaza nivelului de dezvoltare a Romaniei in zona de infrastructura, dar si de expansiunea comertului modern, a formatelor de tip mare, care nu a reusit sa penetreze zonele urbane cu populatie mica ori  zonele rurale. Dar, cred ca poza aceasta se va schimba in favorea comertului modern care s-a reorientat catre formatele de proximitate care vor asigura penetrarea zonelor de care vorbeam mai sus.

Bucurestiul este o referinta foarte buna pentru evaluarea impactului acestui proces: in momentul in care comertul organizat, cu formate de genul acesta, ajunge si in proximitatea cartierelor, si in zonele de birouri, atunci nivelul de competitivitate al comertului traditional scade semnificativ. Vorbim si de putere de negociere si de experienta de cumparare, de diversitatea portofoliului etc.  

Cum caracterizezi piata berii din punctul de vedere al producatorilor de bere? Avem trei mari berari si inca trei jucatori importanti. Cam la asta se reduce piata. E o situatie stabila? E o situatie care permite diverse evolutii?

Este foarte greu de facut predictii. Daca ne uitam la nivel global si chiar si in tari apropiate noua, vedem niste piete foarte dinamice, cu parteneriate destul de interesante si de sofisticate. Sunt situatii in care oricand pot sa apara schimbari.

Asa cum a aparut aceasta oferta a AB InBev pentru SABMiller.

Da. Prin comparatie cu alte tari, Romania e o tara destul de fragmentata din punct de vedere al berarilor. Peisajul nu s-a schimbat foarte mult de la momentul intrarii mele in industria berii. Intr-adevar, a scazut importanta producatorilor regionali, dar la nivel de jucatori importanti exista o oarecare stabilitate, ei si-au mai schimbat actionariatul de-a lungul timpului, dar ca nivel de impartire a pietei peisajul nu arata cu mult diferit.

Aceasta fragmentare a pietei berii pe segmentul productiei lasa loc unui eventual proces de concentrare?

Nu sunt in masura sa dau acest raspuns, insa totul este posibil.

Consumatorului ii pasa mai mult de ce fel de bere bea si, probabil, mai putin de cui apartine aceasta bere.

Consumatorul de bere are, in continuare, o mare preferinta pentru branduri.  In perioada crizei si dupa aceasta s-a vazut o atentie mai mare acordata pretului, dar brandul a fost si ramane unul din criteriile principale de alegere pentru bere. Consumatorii doresc sa aiba o varietate de optiuni in ceea ce priveste brandurile. Si asta, daca ar fi sa vorbesc tot din perspectiva berii, este confirmata de apetitul romanilor pentru specialitati de bere, pentru noi tipologii de bere, pentru importuri; aici vedem o tendinta de sofisticare.

Dar specialitatile reprezinta mai mult o nisa in industria berii, deocamdata, fara un impact semnificativ asupra profitabilitatii si nici asupra volumului.

Poate nu din perspectiva volumului dar, din perspectiva valorii da. Exista un impact semnificativ al zonei de importuri si de beri speciale, care, pe de o parte, ridica valoarea si perceptia asupra categoriei, asta fiind un lucru foarte bun. S-a vazut o crestere foarte frumoasa in zona aceasta de top-end inclusiv la retaileri care devin din ce in ce mai interesati de acest aspect; retailerii acorda spatii semnificative de raft brandurilor de top si specialitatilor, pe unele dintre ele importandu-le ei direct.

Daca ar fi sa cuantificam, ce procent din piata berii reprezinta acum acest top-end?

Acesta impreuna cu berea lager super-premium, impreuna cu importurile, reprezinta aproximativ 3% din volum din totalul pietei, conform Nielsen.  Dar  in valoare, lucrurile arata mult mai bine. 

Care ar fi potentialul - in masura in care e o directie de crestere si pentru Ursus Breweries, si, probabil, si pentru alti berari cu aceeasi viziune – cam care ar putea fi potentialul acestui segment intr-un orizont de timp mediu? Unde ar putea sa ajunga acest segment?

Nu va fi o crestere comparabila cu a celorlalte segmente, insa va fi destul de importanta, o crestere disproportionata ca valoare, nu va fi o rasturnare de situatie. Asta vine din schimbarea profilului generatiilor si a apetitului catre un echilibru calitate-valoare, dintr-o disponibilitate mult mai mare de a iesi in Horeca, dintr-o tendinta de globalizare, cauzata de libera circulatie; sunt generatii mult mai mobile, mult mai expuse informatiei etc.

Avem in momentul acesta circa 300 de branduri de bere pe piata, deci o oferta foarte bogata. Avem producatori mari care stiu sa joace in domeniu, comertul traditional acopera foarte bine cererea consumatorilor la nivel national, iar comertul modern se extinde si, prin patrunderea in rural va creste in pondere. Ce crezi ca lipseste in momentul de fata pe piata berii? De ce anume are nevoie piata berii acum?

Piata berii are nevoie acum de mai multa inovatie, in toate formele, si nu ma refer doar la retete de lichid. Este zona de oportunitate pentru industria berii prin comparatie cu alte industrii. 

Te referi in special la marketing si trade marketing?

Inovatia poate sa imbrace diverse forme: de la lichid si ambalaj, la oferte pentru anumite ocazii de consum - comercializarea lor si solutiile care le adreseaza. Profilul de gust se schimba de la o generatie la alta si trebuie reajustat din cand in cand; de asemenea, modul in care facem marketingul, modul in care vorbim cu consumatorul la punctul de vanzare. Inovatia se refera la tot lantul, de la distributie la interactiunea cu consumatorul. Vedem cu totii modul in care evolueaza tehnologia si vedem o societate cu oameni care au din ce in ce mai putin timp, care au un program de lucru variat si o mobilitate extinsa. Ca atare, atat industria berii, cat si alte industrii, trebuie sa se uite cu atentie la aceste schimbari de comportament si sa inceapa sa „atinga” consumatorii si prin canale de distributie alternative, ma gandesc in mod direct la canalul online.

„Retailerii inteleg importanta diferentierii, importanta crearii de valoare a categoriei, pentru ca, evident, la un moment dat si cresterea se va opri, vom vorbi de o piată matura si atunci, ca si in alte industrii, va trebui sa ne uitam din ce în ce mai mult la cum facem valoare.”

Ce iti propui tu sa faci concret pe zona aceasta de trade marketing online?

Eu nu imi propun lucruri in zona de trade marketing online, imi propun lucruri in zona de trade marketing digital. Pentru ca foarte multa lume confunda digitalul cu online-ul, iar digitalul este despre mult mai multe lucruri. Din perspectiva mea consider ca este o zona de crestere. Ca sa fiu foarte concreta, cred ca avem foarte multe lucruri de facut in modul in care folosim tehnologia, in modul de interactiune cu consumatorii si cumparatorii, atat in online, cat si in offline; modul in care decidem sa facem promotiile; modul in care decidem sa oferim o anumita „experienta” consumatorului; modul in care cream aceleasi experiente de calitate in offline sau online; modul in care cunoastem consumatorii si cumparatorii prin prisma tehnologiei. In momentul de fata, tehnologia ne-a dus intr-un punct in care putem sti lucruri atat de detaliate despre consumator, incat sa poti sa personalizezi o oferta. Cred ca e un domeniu foarte vast, inca destul de putin atins. Este pe agenda mea de lucru.

Care ar fi primul pas pe care il faci in directia asta a trade marketingului digital?

Primul pas pe care l-as face ar fi sa folosesc mediul digital ca instrument de vanzare. Aici ma refer, pe de o parte, la modul in care furnizam solutii echipelor de vanzari, de negociere si de interactiune cu retailerii in prima faza; modul in care trecem de la hartie la prezentari performante, care pot sa dea o idee reteilerului de cum ar putea sa arate lucrurile si care ar putea sa fie beneficiile. Asta din perspectiva vanzarii de produse. Din perspectiva promotionala, digitalul iti poate oferi beneficiul de a prezenta lucrurile  intr-un mod evoluat, dar si de a oferi premii interesante.

Din perspectiva interactiunii cu cumparatorul, clar e un focus pe zona de parteneriat cu retailerii, care deja dezvolta platforme de vanzare online. Acolo exista parteneriate cu anumiti clienti cu care vrem sa ducem lucrurile putin la un alt nivel, atat din perspectiva educatiei consumatorului final din online, a ofertelor si, gandind in viitor, si a unor solutii dedicate online-ului. 

La punctul de vanzare – din perspectiva sociala si din perspectiva civica – cum sa taiem mai putine paduri pentru a construi elemente de comunicare si de a ne folosi cat mai mult de tehnologie in a furniza cat mai multe informatii consumatorului si cumparatorului despre produs, despre promotii, despre premii etc.

Acestea cred ca sunt primele lucruri pe care le avem pe agenda. Sunt cele trei perspective. Pe de o parte, cum ne folosim de tehnologie in a vinde mai bine, in a avea un altfel de discurs in relatia cu retailerul. Al doilea este in relatia cu cumparatorul, cu consumatorul. Si aici vorbim de cele doua variante: online si offline. Cum customizam oferta noastra in online si  reusim sa educam in zona de bere. Iar in offline, cum schimbam experienta cu produsul.

Statisticile arata ca si piata berii este sensibila la pret, e o piata care a crescut foarte mult prin promotii de pret. Putem sa tragem concluzia ca ar fi o mare provocare sa aduci pe piata inovatie simultan cu atractia pretului?

Provocarea trade marketingului, in general, este de a mentine un echilibru si de a nu contribui in mod negativ la comoditizarea categoriei. Sigur ca exista un apetit al consumatorilor pentru promotii, insa este de datoria noastra, si in mod special a trade marketingului, de a pune in fata consumatorului si valoare adaugata, nu numai pret. Bineinteles, pastrand un echilibru intre valoarea adaugata si competitivitatea la nivel de pret.

Cum il faci pe consumator sa dea mai multa importanta valorii adaugate?

Deja se vede lucrul acesta, chiar daca in continuare promotiile de pret sunt destul de atractive. Dar foarte important este sa targetam segmente diferite de cumparatori cu oferte specifice lor. Exista o senzitivitate foarte mare pentru pret in zona de economy, dar si acolo este foarte important sa construiesti branduri, astfel incat oamenii sa inteleaga si valoarea brandului, nu sa faca o simpla alegere de pret. Pentru celelalte segmente de consumatori este critic rolul trade marketingului de a veni cu insight-uri si cu solutii specifice acestora, pentru ca, evident, un consumator de bere super-premium nu este sensibil la pret, ci la elemente care il fac sa se simta special. Pentru acesti consumatori, ocaziile de consum sunt foarte importante, iar solutiile cu care vii ca raspuns sunt determinante.

In zona de mainstream, a cumparatorilor cu venituri medii, este foarte important sa ne uitam cu atentie, pentru ca se reactioneaza diferit in ocazii de consum diferite; sunt ocazii de consum in care pretul este important, dar si altele in care brandul, calitatea au importanta deosebita. Ideea este de a veni cu solutii adaptate specificului de cumparator. 

In magazinele de format mare, in special, oferta de bere nu este clar structurata, mai ales in zona brandurilor de import si a specialitatilor de bere. Din punct de vedere al consumatorului, asta ar putea sa fie un dezavantaj.

Asta tine de category management, ce intra in sfera de interes a trade marketingului. Category management inseamna, in primul rand, a facilita navigarea consumatorului in categorie, in mod structurat. Nu regasim intotdeauna o structura in categoria de bere, spre deosebire de alte categorii, cum ar fi vinul. Trade marketingul are un rol foarte important in a face acest management al categoriei prin planograma, sortimentatie, mod de prezentare.

„Exista un apetit al consumatorilor pentru promotii, insa este de datoria noastra, si in mod special a trade marketingului, de a pune in fata consumatorului si valoare adaugata, nu numai pret.”

Voi ati realizat un proiect de genul acesta intr-un mare lant de hipermarketuri. Il replicati?

Da, avem un parteneriat. Ceea ce am realizat constituie un model, este o sursa de best practice-uri si am extras niste invataminte de acolo, pe care dorim sa le folosim si in relatia cu alti clienti. Ceea ce s-a putut vedea din acest proiect cu retaierul este ca, in momentul in care categoria este construita pentru o navigare usoara, pentru a genera si o educatie in domeniul berii, in contextul in care categoria este construita astfel incat sa creeze asocieri intre anumite pachete si anumite ocazii de consum, atunci rezultatele nu intarzie sa apara: un timp mai mare petrecut in categorie si alegeri calitative.

Din ce cauza nu avem un category management dezvoltat in toate lanturile de retail? Nu cere piata, nu sunt retailerii destul de deschisi, nu sunt evidente beneficiile category managementului?

A existat o perioada buna de timp in care aceasta categorie a fost pe o crestere naturala, venita dintr-un context economic si dintr-o evolutie naturala a consumului, perioada in care categoria de bere a fost folosita de retaileri ca traffic builder si au acordat mai putina importanta zonei de valoare. Acum, mentalitatea comerciantilor incepe sa se schimbe spre a da mai multa valoare categoriilor de produse, pentru ca e tot mai limpede ca nu mai e suficient a avea cel mai mic pret si ca aceasta abordare nu mai creeaza diferente in conditiile in care toate lanturile comerciale o promoveaza. Retailerii inteleg importanta diferentierii, importanta crearii de valoare a categoriei, pentru ca, evident, la un moment dat si cresterea se va opri, vom vorbi de o piata matura si atunci, ca si in alte industrii, va trebui sa ne uitam din ce in ce mai mult la cum facem valoare. Atunci importanta category managementului va creste foarte mult.

A fost important ca cineva sa dea startul, ma bucur ca noi am fost primii care am initiat, in parteneriat cu retailerii, un proiect de category management pentru bere si suntem convinsi ca va exista mult mai multa deschidere in viitor pentru implementarea unor astfel de proiecte.

Concret, care au fost beneficiile aduse de acel proiect?

S-au vazut foarte clar o crestere de trafic si o crestere a timpului petrecut de consumatori in categorie, lucruri date de usurinta de navigare. De asemenea, o crestere de volum evidenta. Apoi, s-a castigat in eficienta promotionala, am observat care sunt zonele in care comunicarea promotionala genereaza si vanzari. Important: vorbim de intreaga categorie, nu doar de portofoliul Ursus Breweries.

Ce inseamna astazi un trade marketing modern si ce inseamna un trade marketing eficient, acceptand faptul ca nu intotdeauna ceea ce este modern este neaparat si eficient?

Eu, personal, nu as separa modernitatea si eficienta. Dar as vrea sa precizez ca modernitatea nu este un scop in sine. 

Cum vad eu un trade marketing modern? In primul rand, adaptat schimbarilor sociale. Cred ca un trade marketing modern este foarte mult despre shopper marketing, care este bazat foarte tare pe ocazii de consum si pe solutii la ocaziile de consum. Asta poate sa insemne foarte, foarte multe lucruri. De exemplu, modul in care gandesti pachetele promotionale, nu doar din perspectiva comunicarii, ci si din perspectiva solutiei in relatia cu ocazia de consum respectiva. Ca sa concretizez exemplul, daca te gandesti la o ocazie de consum in aer liber, atunci inclusiv pachetul in sine va trebui sa reprezinte o solutie practica, in care consumatorul sa gaseasca valoarea adaugata, modul in care poate sa il transporte, modul in care poate sa il raceasca si poate, gandindu-ma mult mai departe, modul in care ar putea sa dea o a doua viata ambalajului. De asemenea, premiile, beneficiile pentru consumator trebuie sa fie relevante pentru ocazia de consum. 

 Trade marketingul poate crea noi ocazii de consum, in afara de cele deja existente, pentru ca vedem schimbari de comportament in societate. Avem din ce in ce mai putin timp, o  multime de lucruri trebuie sa se intample in tranzit, in drumul spre casa. Apar nevoi din ce in ce mai complexe, si atunci trebuie sa te gandesti la solutii nu doar in prisma categoriei tale, ci si in colaborare cu alte categorii. Atunci, se pot gasi solutii care sa imbine nevoi din diferite arii pentru a crea noi ocazii de consum: seara, acasa, impreuna cu partenerul etc.

In ceea ce priveste eficienta, cred ca pentru toata lumea este un moment bun de a face un inventar si un bilant la rece al tuturor solutiilor si de a le elimina realmente pe cele care nu mai sunt eficiente.

„Trade marketingul modern este, in primul rand, adaptat schimbarilor sociale.”

La ce solutii te referi?

Ca sa dau un exemplu, ma gandesc la expunerile suplimentare. Mai sunt ele la fel de eficiente, mai raspund ele nevoilor de cumparare? S-a schimbat cumva nevoia consumatorului? Mai exista acelasi impact al stocului cald vs. stoc rece? Mai ales in contextul extinderii formatelor de proximitate, in care se manifesta nevoia de consum rapid si nu de stocare.

Sunt niste intrebari pe care cu totii ar trebui sa ni le punem vis-a-vis de eficienta in relatie cu modernitatea. 

Trebuie sa fim deschisi in a elimina lucruri care altadata au functionat sau a le revizui daca ele, in continuare, mai livreaza eficienta.

Trebuie sa ne gandim mai bine si la avalansa de promotii de pret, care la un moment dat se si suprapun?

Exact. Trebuie sa reflectam mai bine la pretul din promotie, la beneficiul promotiei, la durata sa. Cred ca vom vedea ceva eficientizari in aceasta zona.

Ciucas a reusit o crestere miraculoasa: dintr-o marca locala a devenit numarul doi pe tara, dupa ce a depasit mai multe  branduri cu traditie si cu vocatie nationala. Este meritul campaniilor de promovare din ultimii ani ?

Au existat mai multi factori de influenta. Unul foarte semnificativ a fost raportul valoare adaugata - pret, faptul ca s-a gasit aceasta pozitionare de brand foarte relevanta la nivel de mesaj pentru consumatorul target. Este aceasta propozitie ”de relaxare”, pe care fiecare consumator target a gasit-o relevanta. Sa ne amintim ca ne referim la oameni care muncesc din greu, pentru care aceasta relaxare zilnica si mai putin sofisticata este foarte importanta. Aceasta a fost o propozitie care a lucrat foarte bine la constructia brandului si la performanta sa. Pe de alta parte, a fost o abordare foarte eficienta din perspectiva promotionala, din perspectiva comunicarii instore si a comunicarii de brand.

Brandul a avut rezultate foarte bune in zona rurala. Extrem de importanta a fost componenta de vanzari, in care a existat un focus concertat la nivel departamental in a crea distributie, a pune produsul pe raft, produsul potrivit, solutii la nivel de package care sa corespunda nevoilor acestui tip de consumator. 

Ce a fost cel mai dificil in proiectul acesta de transformare a Ciucas-ului? Distributia? Gasirea acestui pret corect? Definirea acestei pozitii? Implementarea? Unde a fost principala dificultate?

Cred ca in fiecare componenta a existat dificultate, dar cred ca cel mai complicat a fost in zona de distributie. Cel putin gandindu-ma retroactiv. Ciucas avea o distributie foarte buna la nivel regional, iar provocarea a fost in a pune acest produs pe piata la nivel national. Aceasta a necesitat un efort consistent, care a fost foarte mult sustinut si de programele de brand: promotii nationale, modul de comunicare a brandului, modul de promovare la punctul de vanzare.

Cand v-ati fixat obiectivul de a face din Ciucas un brand national?

In momentul in care am achizitionat fabrica Aurora din Brasov. Atunci a fost optiunea noastra de a pastra Ciucas ca brand din portofoliul fabricii respective si de a-l face national. Am incercat diverse retete pana am ajuns aici, iar ultimii trei ani cred ca au fost definitorii pentru performanta lui Ciucas. 

V-ati concentrat mult in ultimii ani pe Ciucas si ati reusit sa il ridicati foarte mult. Exista ambitii in ceea ce priveste Ursus, brandul fanion, sa il ridicati intr-o pozitie mai importanta decat e acum?

Ciucas e mult mai vizibil datorita contextului care a favorizat foarte mult cresterea segmentului economy, nu ne-am concentrat in mod special pe Ciucas. 

Ursus este lider in segmentul premium iar ceea ce trebuie spus cu mandrie este ca avem trei branduri romanesti lideri in segmentele in care joaca, iar Timisoreana este lider indiscutabil de piata.