Interviu cu Irina Mușan, Chief Real Estate Officer | Board Member, Lidl România.

Lidl sărbătorește 15 ani de prezență pe piața din România. Privind retrospectiv, cum s-a schimbat strategia de expansiune a rețelei de la intrarea pe piață și până astăzi?

Schimbarea nu se vede doar în numărul de magazine, ci mai ales în felul în care am învățat să dezvoltăm rețeaua. Dacă în 2011 aveam 136 de magazine, astăzi avem peste 400 de unități.

Dar povestea acestor 15 ani nu este doar despre magazine noi adăugate pe hartă. Am construit unități pe amplasamente noi, am relocat magazine atunci când am găsit spații care răspundeau mai bine nevoilor clienților și am reconstruit magazine existente pentru a le aduce la standardele actuale.

Și modelul de dezvoltare s-a schimbat. Continuăm să cumpărăm terenuri și să construim magazine, dar mergem și către spații închiriate și colaborări cu dezvoltatori. Putem integra un Lidl la parterul unei clădiri de birouri, al unui ansamblu rezidențial ori într-un parc de retail.

Care au fost, în această perioadă, principalele provocări, indiferent de natura lor, întâmpinate și depășite de Lidl România în construirea rețelei sale de magazine?

Una dintre lecțiile acestor ani este că predictibilitatea și adaptabilitatea trebuie să meargă împreună. Am traversat schimbări fiscale, fluctuații ale costurilor cu energia și un context economic și geopolitic complicat, toate într-o perioadă în care am continuat să investim și să dezvoltăm rețeaua.

Un cadru administrativ și fiscal stabil și previzibil rămâne esențial pentru planificarea investițiilor pe termen lung. Simplificarea proceselor de autorizare și digitalizarea procedurilor ar reduce semnificativ barierele birocratice și ar permite implementarea mai rapidă a proiectelor. În real estate, această nevoie se vede foarte concret. Un magazin nu începe în ziua în care intră constructorul pe șantier. În spatele unei deschideri sunt prospectarea și achiziția terenului, studiile, proiectarea, autorizarea, avizele și autorizarea de construire, urmate de execuție și, ulterior, de procesul de autorizare post-recepție a șantierului — o etapă în continuare extrem de anevoioasă și care poate fi de lungă durată. Orice întârziere pe acest traseu birocratic, dinainte sau de după recepție, poate influența direct calendarul investiției și data la care putem deschide ușile pentru clienți.

Cu afaceri de peste 26 de miliarde lei în 2025, Lidl România este liderul pieței de retail alimentar, dar și cel mai mare plătitor de impozit pe profit / pe venit din sectorul de retail, cu peste 200 de milioane de lei numai în 2025. Cum se traduce această performanță economică în strategia de dezvoltare și ce garanții oferă modelul dumneavoastră pentru ca ritmul de extindere să rămână sustenabil?

Cifrele arată dimensiunea la care a ajuns businessul, însă la fel de important este ce facem cu resursele generate aici. Profitul de 285 de milioane de euro realizat în 2025 este reinvestit integral în România, susținând dezvoltarea locală și planul de a inaugura 40 de unități noi în anul financiar 2026. Acest buget de investiții este aliniat strategiei noastre și obiectivului de creștere durabilă a businessului Lidl în România. În cei 15 ani, investițiile directe Lidl în România au depășit 2,7 miliarde de euro. Ca să aducem această sumă la o scară mai ușor de imaginat, ea este comparabilă, ca ordin de mărime, cu un oraș întreg de mărimea Slatinei sau Focșaniului mutat complet în locuințe noi cu 2 camere.

La Lidl, nu suntem eficienți doar în ceea ce privește produsele din magazine; aplicăm aceeași gândire de discounter și în construcții și expansiune. Facem analize și studii ample înainte de a alege un amplasament, cumpărăm terenuri în avans ca să avem un pipeline solid de proiecte, urmărim eficiența materialelor de construcție și alegem constant parteneri de încredere, selectați prin licitații transparente. Această disciplină este, până la urmă, garanția că putem crește constant, fără compromisuri pe termen lung.

La mijlocul acestui an, Lidl România depășise 400 de magazine și era deja prezent în aproape 200 de localități din România. Care este noul obiectiv de dezvoltare a rețelei de magazine la nivel național?

Lidl este un partener de încredere în viața de zi cu zi și avem convingerea că toată lumea are dreptul la produse sustenabile și de înaltă calitate, la prețuri accesibile. De aceea, dorim să fim aproape de clienții noștri: planul nostru este de a deschide circa 200 de noi magazine până în 2030, raportat la 2024. Este un obiectiv ce vine în același timp cu o serie de investiții semnificative în infrastructură logistică, în optimizarea clădirilor și în îmbunătățirea experienței de cumpărături a clienților în magazinele noastre. Rămânem fermi în ceea ce privește obiectivul nostru de dezvoltare a operațiunilor în România, țara noastră reprezentând o piață strategică, esențială pentru întregul grup.

Care sunt zonele sau tipurile de localități din România unde vedeți cel mai mare potențial de dezvoltare în perioada următoare?

Harta noastră de dezvoltare include în continuare marile orașe, dar și zonele periurbane și localitățile mai mici. În jurul marilor centre urbane au crescut comunități noi, iar în multe orașe mici există încă zone în care putem veni mai aproape de clienți. Planul pentru 2026 reflectă tocmai această abordare, cu magazine prevăzute în toate aceste tipuri de localități.

Nu pornim de la dimensiunea localității, ci de la nevoia pe care un magazin o poate acoperi acolo. Analizăm cum evoluează zona, accesibilitatea, infrastructura și potențialul comunității. Faptul că avem astăzi mai multe formate și soluții imobiliare ne ajută să găsim o variantă potrivită atât pentru un cartier dens, cât și pentru o suburbie sau un oraș mai mic.

Efectul inaugurării de noi magazine se propagă în economia locală. În 15 ani, am colaborat cu peste 3.300 de furnizori din România, către care au mers cumulat 16,4 miliarde de euro. Acest lucru înseamnă aproape 3 milioane de euro pe zi, în medie, timp de 15 ani, direcționate către furnizorii din România, de la producători locali, la furnizori de bunuri și servicii.

Fiind operatorul numărul 1 în retailul alimentar din România, presiunea concurențială este imensă. Cât de dificil a devenit procesul de achiziție de terenuri în orașele mari/medii și cum abordați dezvoltările urbane mixte sau conversiile de spații deja existente?

În orașele mari, terenurile care îndeplinesc toate condițiile pentru dezvoltarea unui magazin sunt tot mai greu de găsit. Orașele au devenit mai dense, iar cartierele în care vrem să fim aproape de clienți nu ne mai oferă întotdeauna amplasamentele clasice pe care le găseam în urmă cu 10 sau 15 ani.

Tocmai de aceea am completat achiziția de terenuri cu noi modalități de dezvoltare. Mergem către spații închiriate, colaborăm cu dezvoltatori și putem integra magazine în clădiri de birouri, ansambluri rezidențiale, parcuri de retail sau chiar mall-uri. Un exemplu relevant este proiectul din zona Obor, unde pregătim un magazin cu o suprafață de aproximativ 3.265 mp, care va deveni cea mai mare unitate Lidl din România.

Cum sunt integrate standardele de eficiență energetică și principiile ecologice încă din etapa de achiziție a terenurilor și de proiectare a noilor spații comerciale?

Multe dintre deciziile care vor influența consumul și impactul unei clădiri sunt luate înainte de primul desen. Auditurile și procesele de due diligence ne ajută să înțelegem terenul, condițiile amplasamentului și implicațiile proiectului încă din etapa în care analizăm o posibilă achiziție.

Apoi ne uităm la materialele folosite, la soluțiile constructive, la consumul de energie și la felul în care clădirea va funcționa pe întreaga sa durată de viață. Standardele au evoluat odată cu rețeaua. Magazinele noi sunt construite exclusiv cu certificare EDGE, un sistem care evaluează eficiența în consumul de energie, apă și materiale.

Avem și proiecte care au ridicat foarte mult nivelul de referință. Magazinul din Aviației, situat pe Căpitan Aviator Alexandru Șerbănescu, nr. 58, București, a obținut certificarea BREEAM Outstanding, cu un scor de 99,1%, iar la momentul certificării era magazinul cu cel mai mare punctaj obținut la nivel mondial în sistemul BREEAM International New Construction. Totodată, sediul nostru central din București a primit certificarea BREEAM Outstanding, cu un scor de 95,8%, cel mai mare din țară la momentul certificării și primul din categoria sa.

Ce inovații pregătiți în dezvoltarea viitoarelor magazine Lidl și în ce direcție evoluează standardele de construcție ale rețelei?

Un proiect care arată foarte bine direcția în care vrem să mergem este magazinul pe care îl dezvoltăm la Ștefăneștii de Jos, în Ilfov. Este un proiect-pilot unic la nivel global în rețeaua Lidl, prin care testăm soluții noi pentru reducerea amprentei de carbon încă din faza de construcție și pentru integrarea biodiversității în designul spațiului.

Mai mult, căutăm soluții eficiente financiar, dar care să ne ajute să reducem emisiile asociate principalelor elemente structurale ale clădirii. În paralel, păstrăm vegetația existentă pe teren și integrăm componenta de biodiversitate încă din faza de proiectare.

Cum evoluează rețeaua de stații de încărcare pentru mașini electrice în parcările magazinelor și ce rol joacă independența energetică, panourile fotovoltaice și sistemele de recuperare a căldurii, în noile construcții?

Multe soluții care acum câțiva ani erau investiții-pilot sunt deja prezente la scară largă în rețea, cu rolul de a reduce necesarul de energie din surse externe și de a crește ponderea energiei produse local. Panourile fotovoltaice sunt instalate la un număr tot mai mare de magazine și centre logistice, iar ponderea energiei din surse verzi în consumul total al companiei este în creștere de la an la an. În paralel, rețeaua de puncte de încărcare pentru mașini electrice, puse la dispoziția clienților în parcări, se extinde constant odată cu deschiderea de magazine noi. În clădiri folosim și soluții mai puțin vizibile, dar importante pentru consum, precum iluminatul LED, automatizarea instalațiilor și sistemele de recuperare a căldurii integrate în climatizare.

Cum s-au transformat magazinele Lidl, formatul lor, din punct de vedere arhitectural și funcțional pentru a răspunde noilor așteptări ale cumpărătorilor?

Dacă punem alături magazinele de la început și proiectele pe care le dezvoltăm astăzi, diferența nu ține doar de dimensiune. S-a schimbat felul în care magazinul se integrează în oraș și în viața comunității. Primele formate preluate de la Plus aveau suprafețe de vânzare de aproximativ 800 mp, iar noi am început să construim magazine cu peste 1.000 mp. Astăzi dezvoltăm unități de mai multe dimensiuni, precum 1.400–1.700 mp sau de 1.200 mp. Putem avea un magazin clasic, un format Metropolitan, cu parcarea la parter și sala de vânzare la etaj, sau un City Concept integrat într-o construcție existentă ori într-o dezvoltare nouă. Am îmbunătățit experiența pe care o oferim clienților până la urmă, nu doar suprafața magazinului.

Ce modificări concrete au fost aduse în amenajarea interioară, fluxul de cumpărături sau organizarea parcărilor pentru a face magazinele mai accesibile și mai confortabile?

Pentru client, un magazin Lidl trebuie să rămână ușor de recunoscut și simplu de parcurs. Timpul este o resursă tot mai importantă, iar simplitatea actului de cumpărare este una dintre promisiunile noastre. De aceea, optimizăm spațiile astfel încât produsele să fie ușor de găsit, iar traseul prin magazin să fie cât mai clar. Experiența începe însă înainte de intrare, prin accesibilitatea amplasamentului, felul în care sunt organizate intrările și ieșirile și soluția aleasă pentru parcare.

Într-o zonă putem avea parcarea clasică în jurul magazinului. Într-un oraș dens putem avea parcarea la parter și sală de vânzare la etaj. Configurația se schimbă în funcție de loc, dar scopul rămâne același, cumpărăturile trebuie să fie cât mai simple pentru clienți.

Lidl a devenit o prezență iconică la festivaluri majore precum Electric Castle sau Beach, Please!, extinzând prezența brandului dincolo de spațiile tradiționale. Care sunt provocările logistice și de construcție din spatele implementării unui magazin funcțional într-un astfel de mediu temporar?

Un magazin Lidl de festival pare familiar atunci când intri în el, dar în spate este un proiect foarte diferit de un magazin obișnuit. La Electric Castle, de exemplu, am construit în numai trei săptămâni un magazin complet funcțional, pe un amplasament temporar unde infrastructura necesară a trebuit asigurată special pentru proiect. Într-un interval foarte scurt trebuie să găsim soluții pentru alimentarea cu energie și apă, gestionarea apelor uzate, instalațiile frigorifice, cuptoarele de panificație și aprovizionarea magazinului.

Totul trebuie să fie pregătit pentru un flux foarte mare de clienți și, în același timp, să ofere experiența pe care aceștia o cunosc din magazinele noastre permanente.

Ce învață echipa de expansiune și operare din aceste formate temporare și cum influențează aceste proiecte pop-up abordarea retailului clasic?

Astfel de proiecte ne obligă să lucrăm în afara condițiilor obișnuite. Amplasamentul nu este pregătit pentru retail, timpul este mult mai scurt, iar infrastructura trebuie gândită special pentru acel context.

Echipele trebuie să ia rapid decizii, să coordoneze foarte bine partenerii și să găsească soluții pentru situații care nu apar într-un proiect standard. În același timp, trebuie să ne gândim de la început la întregul ciclu al proiectului, inclusiv la demontare și la felul în care lăsăm terenul după plecare.

Cum va arăta magazinul tipic Lidl din România peste 5–10 ani, din perspectiva amprentei ecologice, a tehnologiei și a integrării în comunitățile locale?

Magazinul următorilor ani va avea mai multe forme, pentru că și comunitățile în care construim sunt diferite. Într-o zonă poate fi un magazin independent de mari dimensiuni, într-un cartier dens poate avea un format mai compact, iar într-un proiect urban poate fi integrat într-o dezvoltare mai amplă.

Direcția comună se vede însă deja. Ștefăneștii de Jos ne arată ce putem învăța despre reducerea amprentei de carbon încă din construcție și despre integrarea biodiversității. În rețeaua existentă avem deja magazine certificate EDGE, panouri fotovoltaice pe peste 100 de unități și infrastructură pentru mobilitatea electrică.

Tehnologia va avea rolul de a face clădirile mai eficiente și mai ușor de operat, iar soluțiile constructive vor trebui să țină cont tot mai mult de întreaga durată de viață a magazinului. În același timp, fiecare proiect va trebui să răspundă cât mai bine locului în care este construit și comunității în care se integrează.