Interviu cu Alin Zamfira, președinte Consiliul de Administrație Abatorul Periș

Ce rezultate a obținut Abatorul Periș în 2025 și ce schimbări au contribuit la aceste rezultate?

Rezultatele financiare pentru anul 2025 au fost exact ca cele bugetate: am atins cifra de afaceri de 750 milioane de lei, echivalentul a 150 milioane de euro, iar la profitabilitate suntem foarte puțin sub ce ne-am bugetat, cu 4.000 de lei mai puțin, ceea ce înseamnă că am fost destul de consecvenți pe ceea ce ne-am dorit să facem în anul 2025. A fost cel mai greu an, deoarece anul 2024 a fost de acomodare, după preluarea acțiunilor în decembrie 2023, un an în care nu am venit cu foarte multe schimbări în așa fel încât să nu speriem colegii din echipă, să înțeleagă că suntem niște oameni care știm ce avem de făcut și doar împreună putem dezvolta. În anul 2025 am venit cu schimbări majore de identitate, am actualizat brandul, am schimbat viziunea brandului, vizualul, am schimbat toate rețetele și am comunicat că Abatorul Periș înseamnă porc românesc, născut, crescut procesat în România, deci ceea ce vedeți la raft Periș este totul autohton.

Spuneți că ați atins obiectivele stabilite pentru 2025 în condițiile în care ultimele 4 luni a fost înregistrată o scădere pe care la începutul anului nimeni nu a prevăzut-o. Cum ați contracarat această scădere a consumului?

Da, o contracție în piață s-a resimțit și a trebuit să luăm o decizie rapidă în ce direcție o luăm. Dar faptul că noi tot anul 2025 ne-am schimbat identitatea, am venit cu rețete noi, cu produse noi și cu o calitate constantă, ne-a ajutat foarte mult deoarece clientul final a avut încredere în noi și retailul modern a avut încredere în noi și ne-au oferit mai multe oportunități. Da, e simplu să ne plângem că piața s-a contractat, mai ales acum într-o perioadă în care războiul din Orientul Mijlociu a crescut foarte mult prețurile produselor auxiliare, plasticul s-a dus undeva între +30% și +48%, depinde de ce zonă discutăm, fie că e caserolă, fie că e folie. Problema pentru caserole ca ambalaj nu este doar de costuri, este și de disponibilitate, deoarece tranzitul prin strâmtoarea Ormuz a provocat o reală criză de disponibilitatea a granulelor produse de ARAMCO.

Sunt antreprenorul care nu se plânge, care caută tot timpul oportunități, soluții, suntem totuși o industrie care e cât de cât ferită de anumite probleme, industria alimentară funcționează, nu mai funcționăm cu marjele pe care le doream și la volumele pe care le doream, dar funcționăm și trebuie să vedem și partea bună aici: trebuie să vedem de ce s-a contractat piața, pe ce produse s-a contractat. Așa am observat că produsele noastre medium spre premium, produs românesc, nu au scăzut, au crescut, iar asta înseamnă că apetitul consumatorului final pentru mâncare românească este destul de mare, important este să-i oferi un produs corect la un preț corect. Prin asta noi înțelegem că produsul românesc trebuie să fie aproximativ la același preț cu produsul care vine din afară. Atunci când acesta alege produsul românesc, trebuie să aibă garanția faptului că-n caserolă este un produs 100% autohton. Singurul mod prin care îl putem convinge este printr-o calitate constantă, prin prospețime și prin gust.

Ați menționat de câteva ori gustul, este porcul românesc diferit la gust față de porcii crescuți în alte ferme din Europa? Sunt furajați diferit porcii crescuți în România?

Gustul îl dă rasa de porc, indiferent unde este crescut. Sistemele de furajare sunt de mai multe feluri, atât în România, cât și în fermele din Europa. Diferența de gust vine și din prospețime, carcasa de porc abatorizat azi și introdus în procesare va avea alt gust față de carcasa de porc ambalat cu mai multe zile în urmă și congelat, pentru a fi transportat. Pe de altă parte, diferențele de preț apar de la costurile suplimentare pe care fermierii români le suportă pentru biosecuritate, pentru că pesta porcină nu a fost eradicată de ani de zile. Dar diferențe de preț sunt și între carcasele de porc produse în nordul Germaniei, sudul Germaniei, Franța sau Spania.

Există o alternativă la granulele produse de ARAMCO pentru caserole alimentare în Orientul Mijlociu?

Astăzi nu văd o soluție alternativă. Doar vânzări vrac, dar vrac nu e o soluție comercială. Trendul și modul de consum s-a schimbat foarte mult, clientul final și clientul nostru retailer observă foarte mult ce înseamnă să livrezi în caserolă: produsul este standardizat, nu a trecut prin multe mâini, igiena este impecabilă, are tot timpul un termen de valabilitate corect și o siguranță a produsului. Consumatorul, când pleacă de la magazin către casă, știe că produsul este într-un ambalaj inert, stabil și atunci trendul de consum se duce clar către partea de caserolă. Nu cred că va reveni trendul către vrac decât în măcelăriile tradiționale, care și ele au piața lor. Pentru noi, partenerii din măcelării sunt foarte importanți, pentru că ei promovează porcul de Periș și asta ne bucură. Măcelăriile sunt un model de business bazat pe relații de prietenie, pe recomandări, un business de familie. Te duci la o măcelărie pentru că-l cunoști pe măcelar sau pentru că-l cunoști pe proprietar și ai încredere în el ca om și profesionist.

Aveți mulți clienți măcelari cu măcelării proprii?

La ultima noastră numărătoare erau undeva la 118 măcelării. Spre deosebire de distribuția prin retaileri, care asigură prezența la raft în toată țara, către măcelării livrăm doar în București și în jurul Bucureștiului - Ploiești, Buzău, Brăila, Galați. Asta e zona noastră unde livrăm pentru că pe lanțurile scurte e cel mai important să ducem marfa proaspătă. Dacă are nevoie clientul, se poate livra și de două ori pe zi, și atunci măcelarul are o marfă proaspătă pe care să i-o ofere clientului.

Ce soluții aveți pentru anul 2026, când consumul continuă să scadă, pentru specificul produselor Abatorul Periș?

Specificul Abatorului Periș este producția de carne proaspătă, fresh și ultra fresh. În contextul restricțiilor generate de pesta porcină africană, care limitează exporturile de carne de porc, ne concentrăm pe ceea ce putem controla: dezvoltarea pieței interne și extinderea portofoliului. În 2026 vom continua să lansăm produse noi, adaptate nevoilor de consum și tendințelor din piață, astfel încât să oferim consumatorilor mai multe opțiuni și să consolidăm relația cu clienții noștri. Credem că inovația și diversificarea sunt cele mai bune răspunsuri într-un context de piață dificil.

Este marca proprie a retailerilor un driver de creștere important pentru Abatorul Periș?

Din punctul meu de vedere, private label este o binecuvântare, pentru că te educă, te învață să produci, îți ridică nivelul de calitate, îți ridică nivelul de performanță și te obligă la investiții. Când lucrezi cu marile rețele de retail, ești obligat să investești permanent în tehnologie, procese și oameni, pentru că exigențele lor sunt foarte ridicate, iar controalele sunt constante. Asta înseamnă că îți îmbunătățești continuu modul de lucru și elimini erorile din proces. În plus, experiența acumulată în producția de marcă proprie a retailerilor îți deschide perspective pentru alte piețe. Astăzi exporturile sunt limitate de contextul sanitar-veterinar, însă atunci când restricțiile vor fi ridicate, producătorii care au trecut prin această școală vor avea un avantaj competitiv important.

Cu ce tip de afaceri ați început, înainte de a intra în acționariatul Abatorul Periș? Cu compania de distribuție Cathedral Distribution sau cu producția la Policalita?

Prima afacere a fost Cathedral Distribution, în 2015. Am pornit de la identificarea unei nișe insuficient acoperite pe piața din România și am început să importăm produse premium precum brânzeturi maturate, jambon, porchetta și specialități din carne de vânat. Volumele erau reduse la început, însă am crezut în potențialul acestor categorii și am investit constant în dezvoltarea lor. Experiența din distribuție m-a ajutat să înțeleg foarte bine piața, comportamentul consumatorilor și cerințele retailerilor, iar toate aceste lucruri mi-au fost de folos ulterior, când am intrat în producție. Afost și o perioadă de pionierat. Atunci am înțeles că inovația nu înseamnă doar să aduci produse noi, ci și să schimbi mentalități, uneori inclusiv la nivelul autorităților.

Când ați intrat concret, în domeniul producției?

Alin Zamfira: După Cathedral Distribution am început să dezvoltăm o nișă care, în perioada 2014-2016, înainte de apariția pestei porcine africane, practic nu exista în România. Am observat că multe abatoare nu știau cum să valorifice capul de porc și îl tratau ca pe un produs fără valoare. Noi am văzut însă oportunitatea de a-i adăuga valoare. Am conceput și am construit prima fabrică din România specializată în procesarea șoriciului și a urechilor de porc, produse pe care le-am adus în marile rețele de retail pe tot parcursul anului.

Până atunci, acestea erau asociate aproape exclusiv sezonului rece. Ulterior, am dezvoltat și gama de jumări, intrând într-o nișă care, la acel moment, nu era valorificată de nimeni.A fost un proiect dificil, aproape doi ani am lucrat împreună cu o echipă de 14 oameni pentru a obține un produs stabil, sigur pentru consum și fără aditivi. A fost o perioadă în care am investit mult în dezvoltarea proceselor și în perfecționarea produselor. În 2019 a apărut oportunitatea de a prelua Policalita. Inițial am discutat cu proprietara despre un parteneriat, însă ulterior aceasta a decis să se retragă, iar noi am achiziționat compania. La acel moment, Policalita producea în principal pentru magazinele din județul Vrancea, cu produse specifice zonei. După preluare, am extins treptat direcția de dezvoltare și portofoliul companiei.

Când ați întrat în acționariatul Abatorul Periș, care era raportul dintre retailul modern și retailul tradițional? Și cum s-a modificat în cei doi ani și jumătate?

În momentul în care am preluat Abatorul Periș, aproximativ 48% din producție mergea către retailul modern și 52% către retailul tradițional. În doar doi ani și jumătate, structura vânzărilor s-a schimbat semnificativ. La începutul lui 2026, retailul tradițional mai reprezenta doar 28% din producție, ceea ce înseamnă că peste 70% din vânzări erau realizate prin marile rețele comerciale. În același timp, am început să construim și brandul Periș. Dacă în 2025 doar aproximativ 6% din vânzările din retailul modern erau realizate sub brandul nostru, restul fiind produse de marcă proprie ale retailerilor, în mai 2026 ponderea brandului Periș ajunsese la aproape 15%. Această evoluție a fost susținută de extinderea portofoliului și de lansarea unui număr semnificativ de SKU-uri noi sub brandul Periș.

Care au fost considerentele ce v-au determinat să intrați în acționariatul companiei Abatorul Periș?

Cred că orice antreprenor care reușește să construiască un business își dorește, la un moment dat, să treacă la următorul nivel. Timp de aproximativ opt luni am analizat dacă este momentul potrivit să intru în acționariatul Abatorului Periș. Veneam din zona afacerilor antreprenoriale, de dimensiuni mai mici, iar provocarea era să demonstrez că putem dezvolta un business de o cu totul altă anvergură. Partenerul meu de astăzi, care la acel moment era unicul acționar, mi-a oferit această oportunitate. Privind în urmă, cred că am construit o echipă foarte puternică. Împreună cumulăm aproximativ 40 de ani de experiență în managementul afacerilor din industria alimentară și, în ultimii doi ani și jumătate, am investit peste 18 milioane de euro în dezvoltarea Abatorului Periș. Obiectivul nostru a fost să transformăm compania într-o organizație modernă, care să îmbine agilitatea și spiritul antreprenorial al unei afaceri de familie cu rigoarea, procesele și standardele unei companii multinaționale.