Interviu cu Adina Crăciunescu şi Diana Ilie Crăciunescu – Grupul DIANA

Aţi înnoit, recent, identitatea vizuală DIANA, iar în comunicatul emis cu această ocazie spuneți că v-ați îndeplinit misiunea de a livra gusturi autentice și vă asumați o nouă misiune, aceea de a livra gusturi răsfățate. Ce înseamnă gusturi răsfățate?

Adina: Într-adevăr, acum ne concentrăm pe zona de răsfăț și de gust. Am schimbat și sloganul și am trecut de la « O masă în familie », la « Gusturi Răsfățate ». Aceasta nu din cauză că vechiul slogan ar fi ceva ce nu ne-ar mai reprezenta – dimpotrivă! -, ci pentru că desemna un cadru foarte larg, valabil pentru producătorii oricăror obiecte care se folosesc sau care există în familie. Astfel, am decis să orientăm comunicarea către experiența gustativă îmbietoare, deoarece am realizat că fiecare moment petrecut în jurul mesei este un veritabil moment de răsfăț. Ne-am dat seama că mâncarea de calitate, pregătită cu grijă și emoție, nu doar îți stimulează pofta instantaneu, ci și îți încântă papilele gustative cu fiecare gust și textură, fiind o adevărată plăcere pentru simțuri. Astfel, prin grija noastră pentru a oferi ceva cu adevărat bun și memorabil, aducem oamenilor mai mult decât preparate – le oferim o experiență autentică de răsfăț, care le încântă sufletele și le îmbogățește amintirile.

Pe de altă parte, răsfățul este şi atunci când găteşti ceva bun pentru cei pe care îi iubești, pentru mesele în familie, pentru momentele pe care le petreci frumos cu prietenii. În lumea agitată de astăzi, mulți aleg să evite gătitul acasă în favoarea mâncării pregătite rapid. Cu toate acestea, în goana după confort, se pierde esența unei bucătării încărcate de dragoste și tradiție, transmisă din generație în generație. Cei care încă gătesc cu pasiune nu doar pregătesc mâncare, ci și creează momente de răsfăț pentru cei apropiați, aducând în fiecare preparat o parte din sufletul lor. Dar sfera aceasta culinară apropie foarte mult oamenii. Există și un studiu conform căruia mâncatul este al doilea răsfăț și a doua plăcere, iar noi chiar credem asta.

Aveam o strângere de inimă că s-ar putea să o rupeți cu trecutul, să nu mai faceți mici etc.

Diana: Sub nici o formă! Este vorba aceea: nu renunțăm la clasici. Micul rămâne. De asemenea ceafa de porc, care este un produs emblemă pentru România. Nu o rupem cu trecutul. Micii sunt unul dintre produsele noastre tractor și nu există niciun scenariu în care să renunțăm la ei, ci încercăm să subliniem că rebrandingul este o evoluție firească, necesară. Noi am dezvoltat mereu produse noi, astfel că în prezent avem un portofoliu de produse vast, cu peste 400 de SKU-uri și peste 200 de rețete.

DIANA este un lanț integrat de procesare, cu abatorizare, tranșare, fabrică de mezeluri, adică de produse tratate termic, și fabrică de preparate din carne refrigerată, unde vedete sunt micii, cârnații proaspeți, marinatele. Acum am reanalizat și am reorganizat portofoliul în patru game de produse: Mainstream, în care găsim produsele cele mai accesibile; gama de produse Upper mainstream, unde se află produsele cu ingrediente diferențiatoare – cum sunt, de exemplu, cârnăciorii cu cașcaval sau cârnații de grătar cu boabe de muștar - acele adaosuri fine care dau o notă specială de savoare; păstrăm gama Boierești, care constituie liantul cel mai puternic cu zona de autenticitate și de trecut, dar am creat o gamă de produse Premium, puternic diferențiatoare în care găsim foarte multe dintre produsele din carne de vită şi, de asemenea, răsfățăm consumatorii cu gama Tartufo; în general, în gama premium am selecționat produse care au acel „ceva” special și răsfață consumatorii cu o altă cultură gastronomică sau care își doresc rețete contemporane, mai noi, mai deosebite.

Deci gusturi răsfățate nu înseamnă neapărat o cu totul altă listă de rețete?

Diana: Nu, e doar o subliniere a gustului nostru bun și o promisiune că, prin produsele noastre, îi răsfățăm pe consumatori şi, de asemenea, clienţii noştri îi pot răsfăţa pe cei pe care îi iubesc.

În care game vom găsi mai multe rețete noi?

Diana: Vor apărea produse noi în următoarele luni în gamele Upper mainstream și Premium. Acolo sunt zonele pe care ne concentrăm atenţia pentru înnoirea portofoliului. Gama Boierești este stabilă, are 6 SKU-uri dezvoltate în portofoliu și performează foarte bine acoperind nevoia pentru ceea ce numim „gustul de altădată”.

În ce vor consta noutăţile? În condimentare? În tipul de carne?

Diana: Noi am fost cumva pionierii în materie de vită românească maturată, care a fost o ambiție de a demonstra că și Bălțata românească, prin maturare, poate să devină un steak foarte savuros și cu o textură fragedă. Materia primă folosită pentru noile produse nu se schimbă, rămânem ancorați în maturarea cărnii provenită de la rasele românești, orientându-ne pe comunicarea mai ales la nivel de ambalaj şi la nivel de mesaj, fiind mai targetată, cu focus pe calitatea cărnii. Avem deja de câțiva ani proiecte speciale cu retailerii, avem și noi în fermă Black Angus, Red Angus, dar nu mai reprezintă ceva special faptul că integrezi în procesare vită Angus.

Deci nu materia primă va fi diferită la noile produse, ci ne vom concentra pe comunicarea atributelor de produs transformate în beneficiul consumatorilor. În gama Upper mainstream pregătim o serie de produse noi în segmentul de cârnați, unde vom lansa mixuri interesante și combinații de arome ca rezultat al cercetării nevoilor de consum ale generației Z.

Vă bazați în continuare pe carnea de porc?

Diana: Volumele cele mai mari, și pentru noi, și în România, în general, se înregistrează în segmentul de carne de porc. Pe termen lung, materia primă principală pe care o vom folosi va fi aceeași, nu vor fi schimbări în mod semnificativ.

Pentru noi, carnea de vită joacă un rol important, şi ne bazăm pe faptul că și în România consumul înregistrează un trend crescător în ultimii ani. De când au apărut emisiunile culinare la TV, oamenii încearcă și alte rețete, de când circulă atât de multă informație în social media, chiar și gospodinele tradiționaliste au ajuns să încerce măcar o dată și alt tip de rețete. Există interes pentru carnea de vită, e clar că în zona de HoReCa vedem un interes sporit pentru diverse tăieturi și steakuri, care în România până acum câțiva ani, deși erau accesibile, nu erau căutate.
Cu toate acestea, cred că baza consumului, cel puțin în următorii cinci ani, va rămâne tot carnea de porc.

Dar reinterpretată.

Diana: Da! Am mai pus un „touch” la micii noștri clasici şi am creat versiunea Mici cu Extrausturoi. Cu gustul te poți juca foarte frumos, poți să îl potențezi într-o direcție sau alta, te adaptezi foarte mult pe ceea ce își doresc consumatorii gurmanzi.

Dar piața este diversă. Oamenii sunt diverși, gusturile sunt diverse. Revin la sintagma de gusturi răsfățate, pentru că face parte din noul vostru logo și vorbiți în mai multe rânduri de acestea. Pe cine anume vreți să răsfățați? Nu poți să îi răsfeți pe toți. Sau poți?

Adina: Eu cred că poți. Ne propunem să elevăm plăcerea de a mânca și să transformăm fiecare masă într-o experiență specială - acesta e angajamentul nostru de a oferi produse care nu doar că potolesc foamea, nevoia de bază, ci chiar încântă papilele gustative prin calitate. Desigur, vom vedea inovație în rețetele tradiționale, aducând un suflu nou sau diferențiatori în gamele noastre.

Momentul care ne-a făcut să ne dăm seama că avem nevoie de un rebranding este cel în care am realizat că, timp de peste 30 de ani, am crescut odată cu consumatorii noştri, care acum au ajuns în punctul în care au copii, nepoți, iar noi trebuie să rămânem conectați şi cu noile generații, dar și relevanți. De aceea dorim şi credem că putem să îi răsfăţăm pe toți consumatorii, dacă suntem atenţi când se face schimbul de generații și rămânem relevanţi pentru toate generațiile. Păstrăm gustul autentic pentru consumatorii care ne apreciază de mult timp, dar captăm și segmentul de young adults, care puteau percepe imaginea noastră ca fiind ușor demodată.

Răsfățul este ocazional. Dacă ne răsfățăm în fiecare zi, nu mai este răsfăț, devine o obișnuință.

Adina: Aici te contrazic puțin, pentru că noi, prin spectrul larg de produse, putem să fim aproape de consumatorii noștri în orice moment de consum și la orice ocazie de consum. Cu produsele DIANA poți să îți pregătești micul dejun, precum şi un pachețel pentru școală sau serviciu, de asemenea acoperim orice nevoie pentru prânz – fie unul de business sau de acasă -, ca și pentru cină. Și atunci mie nu mi se pare mult să fii răsfățat la fiecare masă.

Vorbiți, de asemenea, de răsfățarea gusturilor tuturor vârstelor. Sunt diferențe importante de gusturi pe segmente de vârstă?

Adina: Da, diferențe de gusturi pe segmente de vârstă sau pe ocazii de consum sau pe momente de consum. Tocmai de aceea nu renunțăm la rețetele noastre consacrate, cum este cea de cârnați Trandafir, un cârnat care se poate prepara și pe grătar - și avem mulți clienți care îl preferă aşa - dar care este foarte potrivit în mâncărurile tradiţionale gătite acasă, precum varză călită cu cârnați sau fasole cu cârnați. Dar oferim și cârnați cu trufe, care constatăm că sunt pe placul segmentului de young adults, de oameni care au un stil de viaţă mai dinamic. Cred că acesta este lucrul cel mai important: că având multe articole în portofoliu, suntem relevanţi pentru consumatori din segmente diferite de vârstă, fie prin produse din aceeași gamă, fie prin game diferite.

Către ce fel de gusturi se îndreaptă noile generații? Vă proiectați gama de produse în așa fel încât să răspundeți și nevoilor poate neconștientizate ale adolescenților de acum, ale viitorilor adulţi?

Diana: Referitor la generațiile următoare și la ce preparate își vor dori, cred că trebuie să încep prin a remarca ceea ce le lipsește şi le va lipsi foarte mult: timpul. Am dezvoltat mult portofoliul de produse DIANA și vom continua să dezvoltăm zona aceasta de produse cu valoare adăugată, cum sunt produsele marinate, unde am creat produse fără aditivi, fără conservanți, pentru că și în categoria preparate din carne proaspătă contează, din ce în ce mai mult pentru consumatorul final, absenţa aditivilor.
Avem în portofoliu, de exemplu, un antricot feliat cu gust de portocale. Este un gust creat special pentru generațiile noi, care sunt mai deschise și, având acces la mai multă informație, la mai multe restaurante şi experienţe culinare decât generațiile anterioare, sunt şi mai dispuse să încerce gusturi care până acum păreau nișate.
Și gama Tartufo, pentru noi a fost un pariu. Aceasta deoarece trufa are genul acela de gust care ori îți place, ori nu, și dacă nu îţi place atunci nu mănânci deloc, deci segmentează net consumatorii.

Avem pregatite în portofoliul de produse mai multe rețete de carne cu valoare adăugată, care să nu necesite un timp de gătire mare. Îți iei o felie de ceafă cu extra usturoi, deja marinată, gata de pus la grătar, la cuptor sau la tigaie - pentru că și modul de gătire este un lucru foarte important pentru a obţine un preparat savuros.

Generațiile următoarele nu numai că nu vor sta mai bine cu timpul, dar e foarte posibil să nu mai aibă răbdarea sau priceperea de a-și pregăti bucata de carne, de a o condimenta, de a o fezanda, ci vor căuta una pregătită, doar să o pună în cuptor sau în grill. Aici e vorba de acel răsfăț pentru noile generații de consumatori?

Adina: Da, carnea fiind gata preparată, venim noi cu răsfățul, nu mai trebuie consumatorul să condimenteze, să marineze etc. Pentru generațiile tinere, preparatele trebuie nu doar să corespundă nevoilor lor de gust - fie portocală, pesto, trufe sau alte nuanţe contemporane - dar și să exprime o identitate distinctă sau să confere apartenență, pentru că imaginea unui brand și modul în care acesta comunică pot să atragă consumatorii sau dimpotrivă, să pună o barieră.

De altfel, acesta a fost motivul principal pentru care am simțit nevoia de schimbare. Cred că aveam un limbaj comun cu generațiile cu care am evoluat împreună în ultimii 30 de ani, dar nu cred că eram atât de sclipitori și de atractivi pentru generațiile noi. Tocmai de aceea ne dorim o comunicare mai țintită, o identitate vizuală unitară. Lansăm produse noi aproape în fiecare an și, la un moment dat, am pus laolaltă 10 produse create în 5-6 ani diferiți. Atunci ne-am dat seama că, în afară de logoul nostru iconic - logoul rotund cu cerbul - nu erau foarte multe elemente comune. Aşadar, cred că unitatea de brand și modul în care transmiți același mesaj lună de lună, produs de produs, contează foarte mult și ajută la crearea percepției favorabile și a notorietății brandului în rândul consumatorilor.

Generația nouă de produse, cu valoare adăugată mai mare, va însemna dezvoltarea uneia sau mai multora din cele patru game? Sau o gamă nouă de produse?

Adina: Momentan înseamnă reașezarea portofoliului de produse în gamele potrivite. Rămânem cu cele patru game, dar vom introduce rețete noi, în două dintre game sigur anul acesta – aşa cum menţionam anterior, în Upper mainstream și în Premium. Noi nu aveam foarte bine delimitate aceste game înainte de rebranding. Unele aveau un design unitar, altele nu, în funcție de anul în care fuseseră lansate, în care se făcuse designul ambalajului și al etichetei.

Tocmai de aceea, reorganizând portofoliul de produse în patru game clar delimitate, inclusiv din punct de vedere vizual şi cromatic, aceste game devin mai uşor de înţeles de către consumatori. E o primă mapare a produselor și, ulterior, desigur că vom începe să construim pe gamele acestea.

Viziunea strategică a companiei este maximizarea staturii brandului. Putem distinge existența unui gap între cum era perceput brandul Diana și ce era el cu adevărat și potențialul lui. De unde venea gap-ul acesta?

Adina: Sunt mai multe motive pentru care se poate forma un gap între percepția publică a brandului și potențialul său efectiv. Cred că unul poate fi legat de comunicare. În trecut, este posibil ca mesajele noastre să nu fi fost suficient de clare sau relevante pentru toate segmentele de consumatori pe care doream să le atingem. Comunicarea sau stilul comunicării, imaginea cu totul, universul de marketing a limitat cumva cunoașterea întregului nostru portofoliu de produse. Poate ne-am concentrat excesiv atenţia pe inovațiile pe care le-am făcut în ultimii ani, în tehnologie şi în fabrică şi am neglijat comunicarea. Au fost multe investiții în retehnologizare, în modernizare, astfel că, în prezent, avem o fabrică, și mă refer la toate cele cinci secții, foarte bine pusă la punct și bine tehnologizată. Recent, am recertificat cu IFS nivelul superior, ceea ce pentru noi este o mândrie și nu sunt foarte mulți producători care reușesc asta.

Un alt motiv al existenţei acestui gap sunt convinsă că a fost distribuția, care este un factor crucial. În ciuda eforturilor noastre, produsele nu au fost disponibile pentru consumatorii din toată ţara. Acest lucru poate influența percepția brandului și recognoscibilitatea brandului în rândul consumatorilor. Tocmai de aceea avem în viziunea strategică lucruri pe care urmează să le facem pentru ca produsele DIANA să ajungă la toţi consumatorii din România.

Rebrandingul de acum, care este doar începutul, aduce investiții masive în brand, care ne dorim să fie un brand contemporan.

Pe de altă parte, rebrandingul înseamnă o energie nouă pentru colegii de la vânzări, pentru că și departamentul de vânzări a suferit destul de multe schimbări în ultimele şase luni și s-a refăcut strategia de vânzări, cu focus mult în zona de IKA. Noi cu IKA lucrăm de peste 20 de ani, dar preponderent în categoria de carne proaspătă şi preparate din carne proaspătă, atât prin brandul DIANA cât şi prin mărci proprii. În grupa de mezeluri noi nu am fost niciodată un producător de nivel național; am fost un producător local, am devenit unul regional, iar de acum începem construcția pentru a fi, în câțiva ani, un producător de nivel naţional. Noi şi acum avem distribuție extinsă, adică flota noastră de mașini circulă prin toată România, mai puțin în partea de nord-est.

Cât timp v-ar lua să atingeți nivelul de distribuție pe care îl doriți?

Diana: Undeva la 12-18 luni. Evident, noi ne-am dori să se întâmple mai repede, dar procesul de listare, procesul de creștere a cotei de piață nu poate să fie altfel.

Țintiți distribuția națională cu toată gama de produse? Și mezeluri, și carne refrigerată?

Diana: Da, dar în primul rând cu produsul nostru vedetă – micii, care reprezintă un produs în care credem foarte mult. Într-adevăr, aici avem o provocare dată de termenul de valabilitate, mult mai scurt decât la mezeluri, unde acesta este de 15 până la 45 de zile, în funcție de ambalare sau de rețetă. În privinţa mezelurilor, o mare parte din producție are ca principală rețea de desfacere magazinele DIANA, care vor continua să beneficieze de întâietate la aprovizionare. Aşadar, dacă ajungem la câteva sute de magazine DIANA s-ar putea ca întreaga producţie să o reținem doar pentru rețeaua noastră.

Ambele linii de business au crescut cam în același ritm, anul acesta fiecare are o pondere de aproximativ 50% în cifra de afaceri a grupului DIANA.

Unde este acum și unde va fi excelența voastră: în gama de preparate refrigerate din carne sau în gama de carne procesată?

Diana: Volumele cele mai mari le avem în categoria de carne proaspătă şi preparată – mici, carne tocată, cârnați proaspeți etc. Aici generăm cele mai mari volume. Dar și în zona de mezeluri este loc de creștere. În urmă cu doi ani am finalizat un amplu proiect de retehnologizare și de extindere, o mare parte din bugetul acestuia și foarte multe acțiuni fiind alocate fabricii de mezeluri. De aici este și pornirea noastră și focusul pe mezeluri DIANA listate în cât mai multe magazine, și reţele internaţionale, dar și comerț tradițional.

Ce înseamnă maximizarea staturii brandului Diana? Ce statură doriţi să conferiţi brandului?

Adina: Îmi doresc ca DIANA să fie mai mult decât un brand, să fie o prezență caldă, constantă în viețile oamenilor. Am plecat de la ideea de răsfăț, de la ideea că portofoliul nostru de produse ne permite să fim alături de consumatorii noștri la fiecare ocazie de consum și în fiecare moment al zilei: la mic dejun, la prânz şi cină, dar şi atunci când sărbătoresc un eveniment în familie, şi când fac un grătar, şi când pregătesc un picnic, în toate momentele importante ale vieții putem să fim alături de ei.

Mai mult, ne dorim o statură care să inspire încredere și umanitate. Știu că poate sună ciudat întrucât mulţi spun că în business nu există suflet, dar noi chiar credem că în momentul în care pui suflet, se vede. În primul rând în produse și ulterior în toate acțiunile și în modul în care comunică brandul, în parteneriatele sale.

Pe de altă parte, îndreptându-ne către generaţiile mai tinere, încercăm să construim un brand care răspunde la nevoile unor consumatori bine informaţi, atenți şi care își cunosc mult mai bine drepturile și, clar, sunt mai riguroși.

Îmi doresc ca brandul DIANA să ajungă brandul la care oamenii se gândesc cel dintâi atunci când caută nu doar alimente, ci o experiență culinară, un răsfăț.

Proiectul cu micii a reuşit, pentru că am auzit din mai multe direcții superlative la adresa micilor DIANA, cu preparatul acesta sunteți top of mind, iar mulţi consumatori asociază DIANA cu micii.

Diana: Eu sper ca în timp să consolidăm percepţia și să fie un top of mind nu doar regional, de la oameni care au plecat din Vâlcea, ne cunosc brandul și ne caută în orașele mari. Îmi doresc să mai creăm câteva produse tractor. Vorbesc la nivel macro. În portofoliul nostru de produse nu doar micii generează volum, avem în fiecare categorie niște produse tractor autohtone. Şi vor apărea şi altele, dar acum este puțin devreme să le divulg, pentru că urmează să se vadă cel mai mult în campania de imagine pe care o pregătim.

Campania aceasta de imagine va avea în centrul său produse noi?

Diana: Campania va avea o componentă de notorietate, pentru că în primul rând trebuie să comunicăm mai mult despre istoria, personalitatea şi valorile brandului DIANA. Ulterior acestei campanii de imagine și de notorietate, vom lansa o campanie de comunicare centrată pe câteva produse.

Ce tip de carne va sta la baza acestor noi produse tractor?

Diana: Probabil va fi carnea de porc. Vita poate să ne ducă în poziţia top of mind doar pe nișa ei. Produsele și preparatele din carne de porc vor juca, în continuare, rolul principal. În grupa de mezeluri, în România, majoritatea produselor au ca bază carnea de porc. La DIANA avem rețete în care îmbinăm carnea de porc cu cea de vită, dar ingredientul principal este carnea de porc.

Cum evolueză Pescăria Magic?

Diana: Crește în ritmul pieței. A fost o decizie strategică achiziția integrală a fabricii de procesare pește și a brandului Pescăria Magic, care a beneficiat imediat după momentul preluării de un rebranding, cu o aducere în contemporan. Pescăria Magic crește, dar suntem conştienţi că piaţa produselor din peşte nu are nici pe departe dimensiunea celor din carne de pui, de porc sau de vită. Evident, afacerea Pescăria Magic este de viitor. Mai ales că rețetele noastre - salatele de icre – sunt rețete cu un conținut foarte mare de icre și nu sunt neapărat rețete de volum. Desigur, nici fabrica nu este una cu o capacitate de producţie foarte mare. Cu capacitatea pe care o avem acum, în 2024, nu putem fi top of mind în această categorie.

Dar rămâne o direcție strategică de dezvoltare?

Diana: Vom crește pas cu pas volumul afacerii pe categoria de peşte, chiar dacă nu avem un focus major în această direcţie. Preluarea integrală a Pescăriei Magic a fost o decizie strategică din punctul de vedere al diversificării portofoliului, pentru că obţinem o relevanţă sporită în ochii clienţilor livrând atât produse din carne de porc, din carne de vită, din carne de oaie, dar și din carne de pește. Pentru TT funcționează foarte bine, pentru HoReCa de asemenea. Şi suntem încântați că reușim să accesăm și zona de IKA cu Pescăria Magic.

Se schimbă logoul DIANA și la magazine?

Adina: Magazinele au avut un rebranding al lor în 2017, când a fost, de fapt, o separare mai clară a liniilor de business, cu identități vizuale diferite. Într-adevăr, numele DIANA rămâne același, culoarea predominantă în ambele branduri este verdele - culoarea care ne reprezintă -, dar noul logo este doar pentru produse, în timp ce magazinele rămân, deocamdată, cu logoul lor actual, cel stabilit în 2017.

Opțiunea este de a crea și la nivel vizual o diferențiere între logoul de produs și logoul de retail?

Adina: Da, pentru că această distincție s-a făcut oricum în 2017. Logoul de producție, iconul cum îl numim noi, adică cerbul rotund, îl foloseam până în 2016-2017 atât pentru produse, cât şi pentru retail. Era o abordare unitară. În 2017 s-a făcut prima separare a identităților vizuale. A rămas iconul (cerbul) doar în zona de produse, iar pentru zona de retail am realizat acel logo 3D, cu DIANA Supermarket scris mare. O bună perioadă de acum înainte magazinele își păstrează identitatea vizuală actuală, distinctă. Aceasta, pentru că sunt două linii de business diferite, care au povești diferite, chiar dacă geneza este comună, dar traseele pe care le-au avut au fost diferite, cu echipe de management diferite, cu propriul caracter și ce altă destinație.

Ce rezultate au obţinut anul trecut cele două direcții de business?

Diana: Bine. Am încheiat anul bine, nu știu exact procentele de creștere, dar cred că avut undeva la 900 milioane lei cifră de afaceri la nivel de grup, creștere de double digit. Deci ne menținem obiectivul. Până acum suntem pe făgașul bun.

Cum pare anul acesta? După primele 3 luni și jumătate.

Diana: Bun. Nu sunt decalaje mari față de buget, ceea ce ne bucură, pentru că înseamnă că am și estimat bine și că piața se mișcă.

Ce ați bugetat pentru 2024?

Am propus să atingem o cifră de afaceri de 200 milioane de euro la nivel de grup și psihologic, românește, de 1 miliard lei.
Atât în retail, cât și în zona de producție, acum începe „joaca”, pentru că toată lumea știe că în FMCG și în industria cărnii și în zona de retail, lunile ianuarie – martie nu sunt cele mai bune luni din an. Avem optimismul că o să fie un an bun. Dar toate măsurile fiscale și instabilitatea economică și politică ne sperie puțin, ca de altfel pe întregul mediu de afaceri.