Interviu cu David Alb, CEO Senneville

Cum se vând dulciurile Senneville în 2025?

Dulciurile reprezintă un sector puternic pe piața din România, unde activează atât branduri locale cu tradiție, cât și branduri internaționale. În acest context, am consolidat parteneriatele existente și am deschis altele noi, alături de retaileri importanți. Finalul anului 2025 se conturează astfel ca o perioadă extrem de favorabilă pentru noi, cu listări succesive în numeroase lanțuri de magazine din România, dar și prin extinderea colaborărilor cu partenerii din HoReCa, distribuție și rețelele de cofetării locale și naționale.

Am extins portofoliul de produse și am lansat gama „Dulce de Dor”, o reinterpretare modernă a gustului românesc, cu o estetică contemporană și un preț accesibil publicului larg. În paralel, am dezvoltat și celelalte game - Senneville, Arca și Arca Natural - fiecare beneficiind de lansări de produse noi.

Este piața dulciurilor influențată de perioadele de instabilitate socială, politică sau sanitară? Cum a fost în pandemie?

Piața dulciurilor, la fel ca orice alt sector important al economiei, este influențată de factori externi. Totuși, dulciurile - și în special prăjiturile - rămân produse de tip indulgence, accesibile tuturor, datorită prețurilor competitive.

În portofoliul Senneville se regăsesc atât prăjituri entry-level, destinate segmentului de mass-market, cât și produse premium, ceea ce ne permite să răspundem nevoilor unei game largi de consumatori. Astfel, chiar într-un context de schimbare, putem să rămânem competitivi și relevanți pe piață.

Multe subcategorii de dulciuri sunt considerate produse de impuls și utilizează o promovare adaptată categoriei de impuls. Unde se înscriu produsele realizate de Senneville?

Produsele noastre includ atât articole de impuls, cât și produse esențiale pentru diverse ocazii, precum torturi sau platouri de prăjituri. În plus, pregătim lansarea unei noi game de torturi, care va fi disponibilă la finalul acestui an.

Atunci când retailer se îndreaptă spre Senneville și alege să lucreze cu noi, își rezolvă toate bătăile de cap pe zona de deserturi întrucât există mai multe tipuri de nevoi în piață. În primul rând, consumatorul român clasic este dornic să consume produse tradiționale, produse de tipul savarină, amandină, ecler cu frișcă, pe care le găsește în lanțurile de magazine partenere sub brandul nostru Arca.

Pe piața dulciurilor avem și consumatorii care apreciază produsele pentru gustul autentic, apropiat de cel „de casă” și prețul accesibil, potrivit pentru consumul frecvent. În acest sens, am creat în prima fază a gamei „Dulce de Dor” un portofoliu format din 7 produse pentru a asigura diversitate, dar și pentru a acoperi principalele tipuri de deserturi tradiționale iubite de români.

Mai este o tipologie de client care dorește să încerce ceva nou, cum ar fi savarina cu fistic sau un mousse cu zmeură, și atunci alege Senneville. Consumatorii atenți la ce consumă aleg Arca Natural, produse sugar free, vegane și chiar produse proteice.

Ați deschis o nouă fabrică în 2025. Este o capacitate de producție dedicată creșterii volumelor sau include și produse noi ce au fost sau urmează să fie lansate?

Deschiderea noii fabrici de la Călan a venit ca răspuns la nevoia de a crește capacitatea de producție, în contextul cererii ridicate din partea clienților din retail și al planurilor noastre de extindere internațională.

Datorită acestei investiții, am lansat deja gama „Dulce de Dor”, care aduce reinterpretări moderne ale gustului românesc, iar în perioada următoare vom lansa și gama de torturi, pentru care anticipăm o cerere în creștere în retail, distribuție și HoReCa. Gama „Dulce de Dor” prinde deja teren pe rafturile magazinelor din întreaga țară, fiind tot mai prezentă în sortimentațiile care valorizează deserturile românești, la preț accesibil.

Cum a fost trecerea de la fabrica de pâine a bunicului la fabricile de prăjituri pe care compania le deține acum? Ce provocări pot fi rememorate acum din această transformare?

Într-adevar, bunicul meu a înființat Senneville în anul 1993, ca o brutărie. Producția de prăjituri am început-o eu, în 2014, după ce am găsit mai mulți specialiști români, reîntorși în țară după 15 ani de practică la cel mai înalt nivel în Franța și Maroc. Am renunțat la producția de pâine pentru a ne concentra pe acele produse care le-au plăcut clienților mai mult, partea de dulce. În plus, am vrut să ne specializăm într-un domeniu, să devenim cei mai buni pe o nișă cheie din domeniul alimentar.

Mai departe, ne-am dat seama că pentru a deveni numărul 1 într-un model de business, trebuie să găsim o categorie în care să excelăm din toate punctele de vedere. Astfel, am vândut lanțul de locații ca să ne concentrăm pe calibrarea producției, îmbunătățirea rețetelor, analiza clienților din portofoliu și pe o execuție cât mai bună a bugetului de venituri și cheltuieli.

Ce am învățat încă de la început? Că “pivotarea” modelului de business, un nume împrumutat din baschet, este importantă în antreprenoriat. În 2014 am “pivotat” prima dată, ca antreprenor: ne-am concentrat exclusiv pe deserturi. Pe scurt, am decis la nivel strategic să ne specializăm într-un domeniu, să devenim cei mai buni într-o nișă cheie din domeniul alimentar.

Anul 2025 a venit și el cu multe surprize…fiscale. Cum afectează aceste schimbări afacerea Senneville? Vă așteptați la o contracție a vânzărilor?

Ca antreprenori, suntem obișnuiți cu modificările fiscale și de legislație, însă acestea nu reprezintă un obstacol major pentru dezvoltarea noastră. Nu anticipăm o contracție a pieței, ci dimpotrivă, mizăm pe o creștere a vânzărilor, datorită investițiilor considerabile în producție, lansării de game noi de produse și extinderii parteneriatelor în retail. Prin colaborările consolidate cu jucătorii din retail, ne adresăm unei piețe cu volum constant, ceea ce ne permite să susținem creșterea vânzărilor și să ne dezvoltăm mai ușor ca producător alimentar.

Ce impact a avut creșterea accizelor pe zahăr în industria dulciurilor, un segment care prin natura lui utilizează mult zahăr?

Creșterea accizelor pe zahăr și majorarea altor taxe au un impact asupra CAPEX-ului, însă am învățat să ne adaptăm și să rămânem rezilienți ca antreprenori. Suntem într-o etapă de dezvoltare continuă și am decis să nu transferăm aceste costuri către consumatori. Din contră, în anumite situații am reușit chiar să reducem prețurile, datorită investițiilor în linii tehnologice moderne și a creșterii eficienței operaționale.

Cum estimați că va fi ultimul trimestru din 2025 comparativ cu aceeași perioadă din 2024?

Ne așteptăm ca ultimul trimestru din 2025 să fie semnificativ superior celui din 2024, pe fondul implementării unor decizii strategice precum investițiile în producție, extinderea parteneriatelor în retail și lansarea de produse noi.

Senneville a înregistrat în 2024 o cifră de afaceri de 5,1 milioane de euro, în creștere cu 38% față de nivelul din 2023. Creșterea business-ului de anul trecut a fost generată în principal de extinderea companiei în rețelele de magazine la nivel național.

Mizăm în continuare pe extinderea relațiilor comerciale cu segmentele B2B naționale şi internaționale. Avem astfel o viziune completă să devenim un producător exemplar pe piața locală și internațională.

Ce proiecte are Senneville pentru 2026 și pe care dintre ele le va finaliza?

Pentru 2026, planurile noastre includ demararea construcției fabricii Senneville numărul 2, destinată producției de produse congelate și clătite. Intenționăm să finalizăm construcția în același an, iar operaționalizarea va depinde de ritmul în care vor evolua lucrările.

Am anunțat deja o capacitate de producție la cele mai înalte standarde și am deschis o fabrică nouă de refrigerate Senneville, în localitatea Călan din județul Hunedoara, și acum avem în plan încă o unitate de producţie, în urma unor investiţii totale de aproape 20 milioane de euro.

Ce ați fi decis diferit pentru mediul de business dacă ați fi fost ministrul finanțelor în acest an?

Ca antreprenori, avem nevoie de stabilitate și predictibilitate în ceea ce privește măsurile fiscale. Este esențial ca întreprinzătorii din domeniul alimentar să fie sprijiniți, pentru a putea investi, inova și contribui la creșterea producției în România.

România are un deficit comercial agroalimentar în creștere, iar dulciurile fac parte din top 5 produse cu cel mai mare deficit, alături de carne, lactate peste și produse de panificație, potrivit Senneville. Pe termen scurt și mediu, ar putea exista, totuși, mai multe posibilități de reechilibrare a deficitului de produse alimentare, în special dacă se încadrează în contextul unei strategii economice mai ample.

Economia românească are nevoie o strategie națională privind deficitul comercial - care se traduce prin faptul ca exista cerere neacope­rită în piaţă, dar ceea ce înseamnă o opor­tu­nitate pentru producători și retaileri. Acest plan economic ar trebui să aibă ca obiectiv creşterea domeniului de producţie local, printr-o colaborare între retaileri, producători şi mediul public.

Cât de dificil este să plasezi pe rafturile marilor rețele de retail produse realizate pe plan local?

Plasarea produselor realizate local pe rafturile marilor rețele de retail poate fi inițial dificilă, până când se înțeleg mecanismele pieței și se stabilesc obiective comune cu retailerii. Odată ce acest lucru se realizează, potențialul este enorm. Retailul oferă oportunități semnificative, în special într-o piață cu deficit comercial, care poate fi redresat prin colaborări eficiente.

Un volum mai mare de vânzări, expunerea brandului către un număr mai mare de clienți și capacitatea de a testa și inova mai ușor reprezintă principalele trei beneficii pentru un producător alimentar atunci când se extinde în retail.

Volumul mai mare de vânzări - printr-un parteneriat cu jucătorii din retail, te adresezi unei piețe care are o constanță mare în volum. Astfel, îți mărești volumul de vânzări și te poți dezvolta mai ușor ca producător alimentar.

Expunerea brandului - în retail ai oportunitatea să expui brandul unui număr mai mare de consumatori finali.
Poți testa și inova mai ușor - prin rețelele de retail, te adresezi unei piețe mari și așa poți să lansezi anumite produse de tip MVP (Minimum Viable Prod).

Care categorii de consumatori prefer produsele tradiționale și din ce categorii provin consumatorii orientați spre experiențe noi? Cine sunt consumatorii fideli și ce trăsături specifice au?

Consumatorii sunt extrem de diverși: de la copii și angajații care iau gustări la prânz, la mame care doresc să-și bucure copiii, pensionari care caută gusturi ce le amintesc de copilărie sau persoane care achiziționează platouri de prăjituri pentru ocazii speciale. Astfel, publicul nostru este variat, iar produsele noastre sunt accesibile și apreciate de orice consumator român.

Am implementat multiple schimbări strategice și, împreună cu echipa Senneville suntem optimiști că investițiile făcute vor da rezultate. Vânzările și gamele de produse sunt în creștere, iar listările se extind constant. Am început colaborări cu lanțuri locale de tip key account și extindem parteneriatele către cofetării, patiserii și alte fabrici, dar și în segmentul HoReCa.

Cum vede CEO-ul David Alb perspectiva anului 2026?

Pentru 2026 anticipăm un an provocator, dar unul plin de oportunități pentru antreprenorii care cred în valorile lor și în dezvoltarea sustenabilă a sectorului alimentar.

Producția locală se numără printre soluțiile principale pentru toate problemele pe care le anticipez în 2026. Când România construiește, toata lumea câștigă. Economia românească are nevoie de investiții noi în unități de producție în domeniul alimentar pentru reducerea dependenței de importuri.