Ingrediente precum sosurile, condimentele, ierburile sau algele marine sunt tot mai des utilizate în combinații de mâncăruri occidentale ultramoderne, preparate în casă

Există numeroși factori care au condus la dezvolta­rea categoriei de produse asiatice în retail. Printre aceștia se numără cererea venită din partea pasionaților acestei bucătării, în mare parte persoane care au vizitat țări ca Thailanda, China, Japonia, Singapore, India.

Trendul fusion – adăugarea de ingrediente asiatice tradiționale la combinații de preparate occidentale ultramoderne - joacă, de asemenea, un rol important, consumatorii dorind să replice acasă rețetele realizate în restaurante, de chefi celebri. De altfel, HoReCa, prin fast-food-urile și restaurantele cu specific asiatic, a reprezentat întotdeauna un catalizator al acestei piețe.

Site-urile şi blogurile specializate, tot mai numeroase, contribuie, de asemenea, la dorința românilor de a descoperi secretele gustului asiatic: îmbinarea perfectă între dulce, iute, sărat și parfumat.

Targetul a crescut o dată cu forța de muncă importată din Asia, pentru construcții, agricultură și HoReCa; iar bonele filipineze – „modă” apărută acum câ­țiva ani -, care gătesc mâncăruri tradiționale în casa în care lucrează, au atras noi adepți, proveniți chiar din rândul angajatorilor. Nu în ultimul rând, tinerii români, pasionați de KJ Music sau de K-Pop, sunt gata ­să des­copere și celelalte laturi ale culturii asiatice, îndeosebi coreene și japoneze, printre care și gastronomia rafinată.

Shan'shi, distribuit în marile lanțuri de retail, precum Auchan, Cora sau Carrefour, este un brand ușor de recunoscut la raft datorită designului de ambalaj, în care predomină culorile roșu și negru (foto jos stânga). În gamă regăsim sosuri de soia sau de chili, paste de orez, amestecuri de legume, pastă wasabi sau supe gata preparate.

„Comparativ cu unele țări din Europa de Vest, unde există puternice comunități asiatice, oferta din hipermarketurile românești este săracă, iar mercantizarea nu e cea mai potrivită”, relatează Radu Drăgușanu, administratorul Belfoods. „Acolo, concurența este foarte puternică pe toate segmentele de produse, secțiunile sunt foarte clare, existând câte un stand dedicat fiecărei țări asiatice și chiar fiecărei regiuni din țara respectivă; la noi, lucrurile sunt amestecate și adaptate pieței din România. Asta și din cauză că se schimbă des buyerii de la un departament la altul și durează destul de mult până se acomodează cu această categorie și până să înțeleagă de ce anume are nevoie un consumator avizat. De exemplu, mulți dintre achizitori nu știu care este di­ferența între laptele de cocos și crema de cocos și de ce trebuie să aibă ambele produse la raft.”

Cu toate acestea, dezvoltarea pieței de retail este o certitudine, dacă urmărim transformările, cel puțin ca dimensiune, ale rafturilor. Oferta din magazine este, totuși, greu de urmărit. Este dificil să faci o comparație de preț, deoarece sunt puține sku-uri similare care se regăsesc în toate rețelele de retail. Singurul indiciu este afirmația unor furnizori cum că retailerii „țin aproape” de magazinele specializate offline şi online, de angro­uri, urmăresc prețurile practicate în complexele comerciale gen Doraly sau Dragonul Roșu - care sunt foarte frecventate de public - și le adaptează, în sensul că sunt atenți să nu le depășească foarte mult.

Un alt nivel al ofertei: produse ready meal, refrigerate sau congelate

Înainte de pandemie, marii retaileri au dezvoltat zone speciale cu delicatese asiatice, gen Sushi Gourmet, oferite clienților pentru consumul pe loc sau pentru acasă. Vorbim deja de un alt nivel calitate-preț al ofertei din retail.

Brandul Edenia, care aparține Macromex, a fost încă de la început un trendsetter în piaţa de alimente congelate, inovaţia jucând un rol important în dezvolta­rea de produse noi.

În concluzie, vedem de la an la an o creştere constantă a categoriei de produse semipreparate etnice, graniţele culi­nare au fost depăşite, oamenii sunt expuşi la informaţie, călătoresc din ce în ce mai mult şi experimentează bucătăriile internaţionale. Astfel, atât consumul cât şi cererea de astfel de mâncăruri devin un trend susţinut inclusiv de mobilitatea forţei de muncă.