Spațiul la raft este încă mic, dar comercianții și furnizorii sunt optimiști în privința potențialului acestei piețe, în contextul în care tot mai mulți oameni sunt preocupați de mediul înconjurător și de metode prin care îl pot proteja

În categoriile non-food sunt încă puţine produse care se poziţionează ferm drept bio/organic/eco; mai degrabă vedem paşi importanți către „natural”, „vegan”, „sustenabil”, „bazat pe plante” etc., termeni care indică faptul că se res­pectă standardele de mediu, că nu s-au făcut teste pe animale, că sunt prietenoase cu pielea etc., dar nu ga­rantează că produsul conține ingrediente provenite 100% din agricultura organică. Bio este un termen foarte strict în accepțiunea legii și în ceea ce privește procedura de a-l obține. Piața este, așadar, cu mult în urma celei alimentare, unde s-au făcut pași importanți – aproape uriași am putea spune, dacă ne raportăm la ceea ce vedeam în magazine în urmă cu 10 ani.

Nutrivita a prospectat încă de acum 5-6 ani posibi­litatea introducerii în piaţă a unor produse ecologice pe segmentul personal care, însă premisele nu au părut unele câştigătoare: „Producţia în urmă cu câţiva ani nu atinsese o calitate necesară pentru a înlocui cu succes produsul convenţional, în special în zona în care funcţio­nalitatea primează (deodorante, şampoane, detergent). Nu excludem însă, în măsura în care clienţii noştri răspund pozitiv propunerilor noastre, să introducem în următorii doi ani un brand non-food în portofoliu.”

Apetitul mai scăzut al românilor față de categoriile bio/eco/organic în cazul categoriei non-food se explică prin două bariere principale: educarea consumatorului şi preţul ridicat. În general, astfel de produse sunt mai scumpe din cauza tehnologiilor inovatoare de producţie pe linii special adaptate, a materiei prime de calitate superioară, a volumelor mai mici comercializate. Astfel, sunt mai puţin accesibile publicului larg.

Un argument care poate deschide mai mult interesul faţă de zona produselor bio şi în categoriile non-food este cel legat de copii. Tinerele mame sunt mult mai deschise către a căuta soluţii cât mai protective, naturale, care să nu afecteze starea de bine a copiilor. Discuţiile din forumurile de mame sunt un bun exemplu în acest sens.

Opinia analistului de piață

Argumentele pentru care consumatorii evită variantele bio ţin de:

Eficiența scăzută percepută.

Majoritatea produselor non food sunt din categoriile îngrijire personală sau de curăţare, întreţinere a casei, iar aștepta­rea principală este aceea de eficiență – fie că este vorba de un efect antirid, de peeling sau de efect anticalcar. În ceea ce priveşte produsele bio, asocierea cu ideea de natural le face să fie percepute că având o eficienţă scăzută, mai „soft”.

Efect pe termen lung, nu imediat.

În relaţie cu ideea de eficienţă este şi această percepţie legată de cât de rapid te aştepţi să acționezi și să obții efectul dorit. Pentru cei mai mulţi, bio/organic/natural înseamnă un efect mai blând, obţinut în timp, prin consum cumulat. Un produs de curăţare sau de îngrijire de la care se aşteaptă un efect imediat este puţin credibil în varianta bio.

Promovarea şi prezenţa în magazine.

Spre deosebire de produsele bio din zona alimentară, produsele bio din zona non-food sunt promovate mai curând în variante non convenţionale, online, şi mai puţin în cele clasice – TV, radio, outdoor, magazine. La rândul lor, retailerii mari sunt încă destul de discreţi în promovarea produselor bio non-food, faţă de zona food și au mult mai puţine spaţii special dedicate la raft pentru aceste categorii.

Preţul.

Faptul că majoritatea produselor din non-food sunt din import şi ajung încă mai greu şi pe canale cu notorietate mai mică pentru publicul mainstream, atrage de multe ori şi un preţ mai ridicat faţă de media categoriei standard. Asocierea acestui preţ ridicat cu percepţia eficienţei scăzute are darul de a îngreuna şi mai mult relaţionarea cu aceste categorii.

OPINIA ACHIZITORULUI

Pentru ca un produs să fie catalogat drept bio/eco/organic, acesta trebuie să conțină exclusiv ingrediente cultivate organic și să fie supus unor norme stricte de producție și de procesare pentru obținerea acestei certificări, pe când folosirea termenului de „natural” nu este foarte restrictivă și se referă în principiu la totalul de ingrediente naturale folosit in compoziție, pornind de la procente uneori nesemnificative, până la 100%. Diferența de până la 100% poate fi compusă din diverse ingrediente ne-naturale (coloranți sintetici, conservanți etc.), iar cele naturale nu înseamnă neapărat și organice întrucât nu există restricții sau norme bine conturate prin care să se definească permiterea utilizării acestui termen, motiv pentru care nu există nici o certificare oficială.

Clientul dm citește etichetele produselor și este informat în privința impactului unui produs ECO vs. produs convențional asupra mediului înconjurător. În acest sens, furnizorii de produse ECO Non Food folosesc sigle care arată că produsele sunt Eco friendly și că nu sunt testate pe animale, fiind prietenoase cu mediul înconjurător, atât prin conținut, cât și prin ambalaj.

Câteva din brandurile prezente în categoria cosmetică naturală în magazinele noastre sunt: Alverde - marcă proprie dm, Avae - exclusiv în dm, Lavera, La Dispensa, Naobay, Natura Verde, organic shop etc. Pe celelalte segmente – igienă orală, îngrijire copii, îngrijirea casei etc. - regăsim alte câteva branduri importante: Denkmit nature - marcă proprie dm, Sansin, Frosch, Eco line, Assens Eco, babylove nature - marcă proprie dm, Zuluff etc.

Încă de anul trecut, am discutat cu furnizorii despre dezvoltarea sortimentului de produse ecologice și sustenabile. Chiar și prin campania demarată anul trecut în primăvara, „Acționăm conștient!”, dm a arătat importanța consumului de produse ecologice asupra mediului înconjurător atât prin sortimentele food cât și non food, contribuind astfel la educarea consumatorului.

O vizită prin magazine denotă că marii retaileri au creat zone verzi și în categorii non-food