Revista Piata / nr.43 / mai 2008

In Romania, datele oficiale vorbesc despre circa un milion de consumatori fideli si de alti aproximativ de 800.000 de consumatori ocazionali

O piata cifrata in prezent la circa 150 de milioane de euro, cu spatiu suficient de manevra si cu un potential de triplare in urmatorii 5 ani. Aceasta este piata produselor etnice, formata in principal din produsele halal, kosher si mai nou, cele specifice bucatariei asiatice. In termeni de numar al consumatorilor, datele oficiale vorbesc despre circa un milion de consumatori fideli si de alti aproximativ de 800.000 de consumatori ocazionali. Asta pentru ca aceasta piata este inca la inceput in Romania. Doar cateva retele ale retailerilor desfac explicit marfa etnica (si nici aceea intr-o oferta consistenta), in vreme ce pe segmentul supermarketurilor, oferta lipseste aproape cu desavarsire.

E drept, consumatorii fideli isi au magazinele lor, pentru care strabat tot Bucurestiul pentru a se hrani conform religiei in care au crescut. In tarile europene, aceste alimente au depasit de mult faza de nisa, au intrat in cotidian, marturie stand oferta care a devenit tot mai sofisticata si mai elaborata pentru a se conforma cerintelor. Aceste produse au ajuns intr-un timp scurt sa ocupe o parte semnificativa din piata. In Franta, acolo unde numarul magrebienilor, dar si al altor comunitati este considerabil, numai piata produselor halal depaseste trei miliarde de euro, conform Halal Expo.

In araba, "halal" inseamna "permis", in vreme ce "cosher" reprezinta un intreg ritual care confera produsului alimentar calitatile necesare consumului.

Nici in Romania lucrurile nu sunt chiar la inceput. Primul magazin turcesc cu alimente halal si nu numai, Sonmez Markt, s-a deschis in 1995, la Bucuresti, fiind singurul de pe piata la momentul respectiv. Desigur ca lipsa hipermarketurilor la momentul acela a constituit un avantaj indiscutabil pentru dezvoltarea afacerilor de acest fel. Cererea era mare, avand in vedere numarul ridicat de persoane de etnie turca in Romania, dar nici consumatorii romani nu erau de neglijat, deoarece ei au primit foarte bine aceasta noutate. Intre timp, lucrurile au evoluat, la fel si economia, iar Romania a intrat pe drumul modernizarii sub multe aspecte; acest lucru a condus si la aparitia hipermarketurilor la noi in tara, un inamic redutabil al magazinelor mai mici.

Managerii au ales astfel solutia restrangerii activitatii, dat fiind faptul ca formula initiala deja nu-i mai avantaja. Chiar si asa, la ora actuala in Bucuresti, gasim 5 magazine turcesti; concurenta nu este acerba, pentru ca se comercializeaza aceleasi produse in toate, iar clientela s-a pastrat fidela, cu mici schimbari in sensul ca in prezent romanii sunt cei care cumpara mai mult, fata de perioada anterioara cand turcii erau mai numerosi. In ceea ce priveste produsele, magazinele de alimente halal vin cu o oferta mixta de alimente turcesti, dar si romanesti, foarte variata si acum ca si inainte, dar gama de produse s-a mai restrans odata cu reducerea dimensiunilor magazinului.

Astfel, carnea halal este vedeta, aceasta fiind cea mai cautata in randul clientilor, indiferent daca este de vaca, oaie sau miel. Urmeaza condimentele (menta, cimbru, boia, piper negru, ardeiul pisat), dulciurile (baclava, cataif, Kemal Pasha, gem), branza topita, mezelurile halal (sugiukul), lactatele (acestea se produc in general in Germania sau Olanda, acolo unde comunitatile turcesti sunt semnificative), pastele fainoase si legumele. "Chiar daca este o piata cu valoare mica in comparatie cu celelalte tari din UE, produsele halal vor avea in continuare succes, vor fi bine primite de consumatorii romani, care sunt din ce in ce mai deschisi la nou, mai dornici sa experimenteze noi arome ", declara Nizamettin Sonmez, managerul magazinului Sonmez Markt, din Bucuresti. El afirma, de asemenea, ca noua formula a magazinului de dimensiuni reduse este optima - desi hipermarketurile inglobeaza o gama mai larga de produse, vor exista in continuare si consumatori care vor prefera sa-si cumpere produsele de la magazinele mici, inainte de a merge sa le achizitioneze dintr-un hipermarket.

Comerciantii spun ca romanii nu sunt familiarizati cu produsele etnice. Consumatorii spun ca nu poti fi familiar cu ceva ce nu ti se ofera

Reprezentantii magazinelor roma nesti, cu exceptia catorva din Capitala, nu sunt foarte entuziasmati de a intra in comertul cu alimente etnice, majoritatea invocand blocarea banilor in "marfuri pe care mai nimeni nu le cauta". "Am auzit de aceste produse, nu le-am incercat pentru ca sunt foarte multumit cu condimentele noastre. Cat despre desfacerea lor prin intermediul supermarketului nostru, va spun sincer ca nu stiu cat profit ar aduce. La condimente marja de castig e mica, astfel ca ar merita doar in cazul in care rulajul vanzarilor ar fi considerabil. In plus, multa lume nu a auzit de aceste marfuri, ceea ce ingreuneaza apetitul pentru consum", explica Petre Nistor, proprietarul unui supermarket satmarean.

De asemenea, proprietarul lantului de magazine Ethos, Ion Soloman, admite ca la Ethos nu se gasesc niciun fel de produse etnice din simplul motiv ca pana acum nu a fost contactat de nimeni pentru a le distribui. "Sincer, nu am luat contact nici cu produse halal, nici cu cele cosher. La ora actuala nu am asadar niciun asemenea produs in raft". Daca insa distribuitorii l-ar cauta, poate ca proprietarul lantului Ethos si-ar reconsidera optiunile. Cele cateva companii de distributie care au in oferta lor produsele etnice sunt multumite de modul in care decurg vanzarile, recunoscand insa ca este loc si de mai bine. Unul dintre acesti distribuitori este Serpico Trading, care colaboreaza de anul trecut in zona alimentelor halal cu o companie olandeza. "Din iunie 2007, avem un nou partener, Source Food-Olanda, comerciant de produse din carne in conserve rotunde, cu sistem de deschidere usor - easy open - si cu etichete atragatoare; toate produsele sunt aprobate Halal si sunt in conformitate cu legislatia UE si islamica", spun oficialii Serpico.

In Europa, companii de renume au trecut la productia de alimente etnice, aceasta fiind nisa spre care se orienteaza marii producatori. Nestle are un departament separat pentru produsele etnice, in cadrul caruia sunt produse cerealele Nestum (special pentru portughezi), compoturi africane ori specialitati chinezesti (altele decat ceea ce se vinde in restaurantele din Romania).

Observatorii din piata spun ca pentru a se ajunge la maturitate, pietei alimentelor etnice din Romania ii vor lua inca cel putin doi ani. Timp in care jucatorii care isi fac loc acum pe aceasta nisa vor fi cei mai castigati.