Piaţa românească a produselor bio urmează trendurile internaţionale, segmentul vedetă în ceea ce priveşte creşterile procentuale fiind cel al produselor alimentare, în timp ce, în restul ţărilor din UE, acesta a ajuns la o anumită stabilitate şi maturitate.

În analiza „BIO, cea mai mare piață de nișă din România”, am prezentat o radiografie a categoriei cu ajutorul specialiștilor din research, am semnalat potențialul și lipsurile acesteia, precum și modul în care reacționează retailerii la provocarea bio/eco/organic.

În cele ce urmează, redăm opiniile Adelinei Păsat, Director Comercial, Nutrivita, unul dintre promotorii alimentaţiei bio şi a stilului de viaţă eco.

Cum apreciați oferta locală din perspectiva numărului de operatori din sistemul agriculturii ecologice?

Este îmbucurătoare creşterea numărului de operatori în special în zona de agricultură ecologică. Cu toate acestea, comparativ spre exemplu cu vecinii din Bulgaria, suntem încă mult în urmă în ceea ce priveşte producţia de alimente bio. Noi nu am reuşit să accesăm fondurile europene cu care azi Bulgaria produce şi exportă în toată Europa produse certificate ecologic, de la batoane raw-vegane la super-alimente, cereale de mic dejun, snack-uri proteice sau ciocolată. Cu excepţia industriei de lactate unde lucrurile se mişcă accelerat pe fondul creşterii cererii, în rest sunt doar câteva încercări timide.

Cum au contribuit magazinele online și offline specializate la creșterea cererii de produse bio? Dar comerțul modern, care în ultimii doi ani și-a extins considerabil atât suprafețele de vânzare, cât și sortimentația?

Zona de comerţ online specializat creşte şi ea valoric, numărul de comercianţi online s-a redus pe acest segment, piaţa s-a consolidat, au rămas în top 8-10 jucători care îşi divizează volumele încă mici, de cca 8% din total vânzări.

În offline lucrurile nu sunt însă roz pe zona de magazine specializate. Datorită extinderii sortimentației marilor retaileri, puţinele magazine specializate existente reuşesc să fie profitabile doar prin nișare şi importuri directe. Spre deosebire de alte state din UE unde există lanţuri mari de magazine de produse bio (de exemplu, în Italia, lanţul NaturaSi are peste 200 de magazine de produse sănătoase) şi care s-au dezvoltat anterior interesului marilor reţele pentru produsele bio, în România practic acest segment s-a format direct în hypermarket. Au existat în piaţă mai multe încercări de a lansa formate de retail specializat, însă nu au fost de succes pentru că patternul de consum în România este diferit. Excepţie face, poate, Mega Image cu corner-ul dedicat Equilibrium, care de anul acesta s-a adaptat şi unor formate mai mici de magazine (mini-Equilibrium).

Suprafeţele de vânzare au crescut în 2018 şi în prima parte a lui 2019, însă în acest moment observăm o reticență în a mai învesti în continuare în dezvoltarea pe orizontală a raionului, piaţa atingând un grad relativ de saturaţie. Motivul principal îl reprezintă atât puterea de cumpărare mai scăzută comparativ cu ţările vestice, cât şi o strategie de sortiment diferită, tocmai din cauza lipsei unei delimitări clare la noi între sortimentul de super/hyper şi cel de canal specializat. Astfel, întâlnim pe acelaşi raft produse extrem de nișate pentru care un consumator ar merge în vest în magazine specializate (ex: aditivi de patiserie bio sau fără gluten) şi produse cu rotaţie mare (biscuiţi, cereale de mic dejun, pâine), ce ar trebui să fie apanajul magazinelor generaliste. Şi de aici, o lipsă de claritate a raftului pentru clientul final. Nu poţi avea de toate pentru toţi, trebuie să-ţi alegi acele segmente profitabile pentru tine ca magazin, care să asigure o rotaţie cât mai rapidă pe metru de raft şi care să-ţi aducă pierderi mai mici sau zero. De salutat, în 2019, transformarea raionului bio a celor de la Profi, care au investit atât în prezenţa vizuală, cât şi în sortiment, cu un refresh semnificativ în primăvara acestui an.

Până nu de mult, studiile pe consumator arătau o anumită confuzie între zona bio și cea a naturalului sau a tradiționalului. Considerați că aceste percepții persistă și acum în rândul consumatorilor români?

Datele de piață de acum câțiva ani arătau că cele mai cumpărate alimente bio sunt fructele & legumele, ouăle, mierea și brânzeturile, iar cele mai puțin – dulciurile, cafeaua și zahărul. Cum vedeți dvs., astăzi, nivelul de interes al românilor pentru diferite categorii și sub-categorii alimentare? 

Din informaţiile pe care le deţin, în acest moment nu există la nivelul României date agregate din retail privind volumul total al vânzărilor pe produse vrac (fructe/ legume). În cea ce priveşte produsele ambalate, un studiu recent realizat de Euromonitor arată că în 2018 valoarea pieţei a crescut cu circa 17% în 2018, atingând 210 milioane de lei.

În 2018, cele mai mari categorii bio rămân lactatele, mâncarea pentru copii (incluzând formulele de lapte), orezul şi pastele făinoase, pe locul 4 situându-se dulciurile (biscuiţi, batoane, preparate din fructe) urmate de pâine şi cereale de mic dejun.

Care sunt principalele cauze care împart populația în consumatori și non-consumatori de produse bio?

Dincolo de puterea de cumpărare, poate cea mai importantă barieră este ignoranţa noastră a tuturor cu privire la gradul de chimicalizare a industriei alimentare şi a agriculturii convenţionale şi efectele nocive ale acestora. În Europa de Vest, de ani de zile se vorbeşte despre asta, au fost nenumărate scandaluri alimentare, iar consumatorul a înţeles că BIO reprezintă o garanţie a calităţii şi a siguranţei produsului. Aşadar, alegem non-bio chiar şi când diferenţa de preţ nu e atât de mare pentru că nu înţelegem la ce riscuri ne expunem. Pe de altă parte, e vorba şi de gustul diferit, mai puţin comercial al produselor bio. Ingrediente mai puţine, mai curate, un gust mai aproape de natural/ home made. Nu poţi obţine explozia de gusturi din produsele super-rafinate.

Vorbim, așadar, de un potențial insuficient exploatat. Ce credeți că se va întâmpla în viitorul apropiat?

Se estimează că piaţa românească se va dubla până în 2025 pe fondul creşterii numărului de consumatori mai conştienţi de beneficiile alimentaţiei bio, precum şi al ofertei în creştere de la producători, supuşi presiunilor consumatorilor de a trece spre o producţie cu ingrediente mai curate şi mai sigure.

Pornind de la particularitățile pieței locale, care considerați că sunt provocările „antreprenorilor verzi”, atât furnizori, cât și retaileri?

Antreprenorii din zona de alimentaţie bio se „bucură” de aceleaşi provocări ca restul antreprenorilor – volatilitatea cadrului legislativ, scumpirea ingredientelor pe fondul creşterii cererii pentru alimentele bio, forţa de muncă puţină şi necalificată etc.

Nutrivita este unul dintre promotorii alimentaţiei bio şi a stilului de viaţă eco. Desfășurați activități in-store sau de altă natură pentru a vă promova produsele? Cum le comunicați către consumatorul final?

Lansăm anual circa 20 de noi produse bio, oferind şi consumatorilor români acces la inovaţiile şi trendurile alimentare din Europa. Alături de partenerii noştri din retail ne-am propus să facem BIO mai accesibil prin promoţii de preţ, sesiuni de degustare, pachete promoţionale de tip 2 la preţ de 1. De asemenea, pentru brandul nostru vedeta din portofoliu, Bio Junior, ce conţine cereale de mic dejun, biscuiţi şi snacking pentru copii de la 3 ani în sus, derulăm acţiuni de educare în şcoli şi la evenimente dedicate copiilor. Astfel, alături de mascotă Goldie, un tigrişor simpatic, activ şi iubitor al naturii, copiii învaţă despre stilul de viaţă bio şi cum putem proteja planeta de dezastrul ecologic spre care ne îndreptăm.

Ce obiective și planuri de dezvoltare vă propuneți?

Suntem unul dintre pionierii alimentaţiei bio în România, de aceea ne-am asumat misiunea de a oferi consumatorilor posibilitatea de a mânca mai sănătos şi mai diversificat. Continuăm să lansăm pe piaţă inovaţii, să căutăm produse din ce în ce mai accesibile pentru toate categoriile de consumatori. În plus, pentru că şi în zona industriei bio sunt acum dezbateri, bio va trebui să devină nu doar garanția unei filiere a calităţii ingredientelor, ci şi garanţia unei opţiuni alimentare sănătoase. Deja din produsele noastre bio au fost eliminate uleiul de palmier, s-a redus numărul de ingrediente. Pariul următor al partenerilor de producţie cu care lucrăm este reducerea zahărului şi grăsimilor.

Ce noutăți de ultimă oră ați inclus în portofoliu?